Fericire

Rezumat

N-am mai dat pe aici de ceva vreme, si desi sunt mai multe lucruri care merita cate un post separat, o sa fac doar un rezumat. Partea cea mai frumoasa la toate evenimentele de mai jos a fost ca am avut-o langa mine pe mandra mea draga. :)

1. Noaptea muzeelor

Weekendul trecut a fost Noaptea muzeelor si cum mai multe muzee au fost deschise pana spre dimineata nu puteam sa ratam ocazia. Primul pe lista a fost Muzeul Municipiului Bucuresti si a fost foarte interesant sa vedem poze de acum multi ani si sa intuim unde au fost facute. Desi a fost cald a meritat. Dupa o mica pauza la Spring time ne-am indreptat catre Muzeul National de Arta, dar cand am vazut ca era coada pana la poarta am zis pas si ne-am continuat drumul catre Muzeul Enescu. Aici am prins sfarsitul unui concert foarte frumos de muzica veche si cand am ajuns noi sala de concerte era plina ochi, a trebuit sa stam pe margine. Dupa o mica pauza in care am profitat de faptul ca lumea a iesit si am prins locuri in fata pe scaun, am asistat la un concert foarte frumos sustinut de un cvartet format din vioara, viola, violoncel, si flaut. Din repertoriu au facut parte Besame mucho, Singing in the rain, Mana de carnaval si mult altele si aplauzele au fost din plin. Fiind trecut de 3 am luat-o incet spre casa, dar cum Muzeul National de Arta era deschis pana la 4 am trecut repejor si prin el a completat o seara minunata.

2. AC/DC

Duminica a urmat, bineinteles, mult asteptatul concert AC/DC. Am ajuns si noi pe la 5 ca orice  persoana care se respecta si ne-am pozitnionat chiar in spatele gardului intre Golden si Normal. Aglomeratie mare moncher, dar asa e la concerte. Seara a fost deschisa de cei de la Down din care nu am inteles nimic pentru ca au avut o sonorizare infecta. Dupa ei au urmat Iris care s-au ridicat la nivelul numelui. Sonorizare buna, Cristi Minculescu intr-o forma buna, selectie buna a melodiilor. In lateral, Phil Anselmo (vocalul de la Down) a savurat si el concertul si la- felicitat pe Cristi cand a trecut pe langa el. La ora 9 fix (Down a inceput cu 15 minute mai devreme decat era programat iar Iris la ora 19:30 fix) au intrat pe scena cei de la AC/DC. Show-ul a fost total iar sonorizare ireprosabila. S-a auzit demential. Incepand cu locomotiva din care ieseau flacari, continuand cu stipteas-ul lui Angus si izmenele lui cu AC/DC, imensa papusa Rosie, clopotul urias de la Hell's Bells, ploaia de confeti si terminand cu salvele de tunuri de la For those about to rock, totul a fost super. Bineinteles, mai putin faptul ca dupa concert am facut 30-40 de minute pe jos pana in centrul vechi, dar asta e doar un lucru minor.

3. Mircea Baniciu

Joi a fost in Club Fire un concert Mircea Baniciu. Jovial ca de obicei, a facut un concert frumos de 2 orealaturi de Vladi Cnejevici si in partea a doua Teo Boar. Publicul nu s-a lasat mai prejos si nu l-a lasat pe Mircea sa coboare de pe scena fara doua bisuri. Intotdeauna e placut sa ai cantaretul aproape, iar cantarile din cluburi au farmecul lor special. A fost o seara frumoasa.

Exista coincidente?

Acum vreo 2 saptamani ma suna o tanti de la Orange si imi propune sa imi schimb abonamentul, sa trec la unul modern, cu nume de animalut - eu avand unul din ala de 3 euro, o optiune cu minute nationale si una pentru internet. Dupa ce imi face ea vreo 2 propuneri aleg eu un abonament cu 900 de minute in retea, 150 nationale multe SMS-uri in retea (din pacate) si niste MB pentru internet. Si cum stateam eu si ma gandeam ce o sa fac cu atatea minute, ca pana acum aveam doar 85 nationale si imi ajungeau, uite ca am si cunoscut pe cineva cu care, in 3 convorbiri, am consumat 250 de minute din alea 900. Poate nu e chiar coincidenta:)

Mentaaa

Am fost ieri in Auchan sa imi cumpar ceai negru si ... surprizaaa... am gasit ceai negru cu menta :D si am luat si cu lamaie pentru diversitate:) Si am mai gasit ceai verde cu... exact :D tot cu menta :D

A, da, mie imi place menta :D

WW2 pe facebook

din pacate nu pot sa pun poza ca e prea mare si nu se vede nimic. dar intra aici, merita ;)

http://ebaumnation.com/2010/03/09/ww2-as-seen-on-facebook

Cate lucruri trec pe langa noi fara sa la observam?

Washinghton DC, o staţie de metrou într-o dimineaţă friguroasă de ianuarie...Violonis tul a cântat şase piese de Bach timp de 45 de minute, interval în care aproape 2000 de oameni au trecut prin staţie, majoritatea în drumul lor spre locul de muncă.
După 3 minute, un bărbat de vârstă mijlocie observă existenţa muzicianului. Încetine...şte şi se opreşte pentru câteva secunde înainte de a-şi relua grăbit drumul.
După 4 minute, violonistul primeşte primul dolar de la o femeie care îl aruncă fără a se opri din mers.
După 6 minute, un tânar se opreşte şi îl ascultă, sprijinindu- se de un perete. Mai apoi se uită la ceas şi îşi reia mersul.
După 10 minute, un copil de 3 ani se opreşte să asculte muzica, dar este tras repede de mama grăbită. În cele din urmă mama insistă şi baieţelul îşi continuă drumul, întorcându-şi neîncetat capul spre violonist. Acelaşi lucru se petrece şi cu alţi copii, dar fiecare părinte, fără excepţie, îşi forţează copilul să meargă mai departe.
După 45 de minute doar 6 oameni se opresc şi îl ascultă pentru puţină vreme. Aproape 20 îi dau bani, dar fără a se opri. Violonistul strânge 32 de dolari. În cele din urmă o tânără îl recunoaşte...
De fapt violonistul este Joshua Bell, unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. În cele 45 de minute, el a cântat una dintre cele mai complexe piese scrise vreodată, la o vioară ce valorează 3,5 milioane de dolari. Cu numai două zile în urmă, acelaşi Joshua Bell a cântat cu casa închisă la Boston, preţul unui bilet fiind în medie de 100 de dolari.
Aceasta este o poveste adevărată. I-a adus premiul Pulitzer ziaristului de la Washinghton Post care a făcut acest experiment sociologic, urmărind percepţia, gustul şi priorităţile oamenilor.

Apare firesc întrebarea :
dacă nu reuşim, măcar pentru o clipă, aprecia frumuseţea uneia dintre cele mai de seamă muzici scrise vreodată, în interpretarea unuia dintre cei mai mari muzicieni, la unul dintre cele mai minunate instrumente. .. CÂTE MULTE ALTE LUCRURI PIERDEM?

Ziua chitarelor

Ieri a fost Ziua chitarelor 2. Ziua chitarelor e un atelier in care cativa chitaristi cunoscuti in lume canta si prezinta unele chestii din tehnica lor. Ieri au fost pe scena Brett Garsed, Richard Hallebeek, Andy Timmons, Greg Howe si Michael Angelo Batio. Toti chitaristi exceptionali. In topul preferintelor mele dupa seara de ieri (ca nu auzisem de toti pana aseara) sunt: 1. Andy Timmons, 2. Michael Angelo Batio, 3 Brett Garsed.

Feelingul lui Timmons e fenomenal, ca sa nu mai zic de sound si se vede ca pune suflet in muzica pe care o face. Si e un tip foarte simpatic, a vorbit cu toata lumea pe hol si a facut poze cu toti care vroiau.

Batio a facut un show total. A glumit, s-a agitat, a facut toata sala sa rada, a cantat la chitara lui cu doua grifuri - la ambele grifuri in acelasi timp si la fiecare grif alta partitura.

 La Garsed mi-a placut tehnica de slide. E fantastic cum tine slide-ul (tubul ala pe care il pune pe deget) oblic ca sa ii iasa sunetul cum trebuie. Si face asta pentru ca nu a vrut sa isi acordeze chitara intr-un acord cum se face la slide, preferand standard tuning.

In final, o melodie foarte frumoasa de la Andy Timmons. Electrig Gypsy.