miercuri, 29 decembrie 2010

Povestea românilor din Chicago arestaţi de trupele speciale SWAT pentru că tăiau porcul în curte

:)))))))))))

În oraşul lui Al Capone, românii au reuşit să schimbe Masacrul de Sfântul Valentin cu Masacrul de Ignat. Ţipete puternice şi sânge peste tot - aceasta este imaginea care i-a şocat până şi pe cei din trupele SWAT.

Crăciunul nu va mai fi niciodata la fel pentru o comunitate din români din Chicago, pentru care tradiţiile de-acasă au însemnat o sperietură grozavă. S-a întamplat acum un an de zile, pe 20 Decembrie - de Ignat. Românii au ieşit cu porcul în curtea casei unde au trecut la treabă ca acasă.

Nu s-au gândit însă că vecinii lor n-au mai auzit asemenea ţipete de pe vremea Prohibiţiei, când Al Capone şi ai săi dominau străzile. Alertaţi de zgomote, aceştia au sunat la poliţie, de unde au venit în mare viteză trupele speciale.
Membrii SWAT au fost îngroziţi când au găsit o baie de sânge în curtea românilor. Unul dintre ei înjunghia porcul, altul colecta sângele într-un lighean, iar un al treilea pârlea carnea cu o butelie şi o lampă cu gaz. Scene care i-au dus pe poliţişti cu gândul la ucigaşi în serie.

Luaţi pe sus şi duşi la secţie să dea declaraţii, românii au scăpat doar cu ajutorul unui conaţional avocat. Acesta a pledat cauza lor, bazându-se pe o lege ce acorda dreptul la libertate culturală în privinţa ritualurilor tradiţionale. Românii au scâpat doar cu un avertisment şi au intrat într-o perioadă de 2 ani de monitorizare.

joi, 9 decembrie 2010

Jurnalistii din ziua de azi

Nici sa scrie nu mai stie ei.

marți, 7 decembrie 2010

Petitie contra denumirii de rom/roma/romanis si revenirea la cea de tigan...


Intrati si votati:
http://www.PetitionOnline.com/qd3xx666/petition.html


Macar dati mai departe daca nu va intereseaza.


Pe site gasiti textul urmator:

To:  Catre Parlamentul Romaniei, Domnilor Senatori si Deputati :

In ultimul timp temele principale ale stirilor a fost legata de reactia
ostila mpotriva cetatenilor romani din Italia si mai nou si din alte tari
europene.

Aceasta reactie fara precedent indreptata impotriva tuturor romanilor
stabiliti in aceste state a pornit mai ales de la comportamentul anormal si
infractional al unei etnii minoritare de cetateni romani, si anume tiganii
sau etnia romilor. Aceasta etnie nu este specifica Romaniei, ea
intalnindu-se in majoritatea tarilor europene in diverse proportii, dar noua
sa denumire de romi (roma/romani/romanies in engleza) este asimilata mai
ales cu numele tarii noastre: Romania , raspandindu-se astfel o confuzie care
s-ar putea dovedi fatala pentru viitorul european al poporului roman.

Cand cetateanul italian, de pilda, citeste un articol in care se
intrepatrund termenii "romeno" si "rom", este normal sa se afunde intr-o
confuzie care, incetul cu incetul, duce la o suprapunere mentala a celor
doua denumiri.

Odata aceasta suprapunere instalandu-se, ea functioneaza si in sens invers;
astfel auzim cum pe stadioane suporterii unor echipe adverse scandeaza:
"tiganii, tiganii", referindu-se la romani. Rezultatul pe termen mediu si
lung pentru populatia Romaniei in raport cu popoarele europene poate fi
devastator, instalandu-ne in coada Europei. De aceea, inainte de a vedea ce
este de facut, merita studiat cum s-a ajuns in aceasta situatie.

Tiganii sunt un popor migrator. Migrarea tiganilor din India in Europa s-a
facut intre secolele al IX-lea si al XIV-lea, in mai multe valuri. Odata cu
intrarea lor in Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au
capatat si numele etnic pe care il poarta astazi , Tigani. Aflandu-se pe
teritoriul Greciei si-au atribuit denumirea unei secte religioase grecesti
cu numele Athinganis sau Atsinganos care insemna "de neatins". Prima
atestare a tiganilor in Imperiul Bizantin este continuta intr-un text
hagiografic georgian, care dateaza din jurul anului 1088; aici se face
referire la asa-numitii Adsincani, renumiti pentru vrajile si faptele rele
pe care le fac. Istoria europeana a tiganilor incepe la inceputul secolului
al XIV-lea, cand acestia au patruns in Turcia, venind din Asia Mica. Prin
anii 1415 - 1419 ii intalnim in toata Europa Centrala, din Ungaria pana in
Germania . Pe la 1422, o banda numeroasa de tigani coboara in Italia, pana la
Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a inceput mult inainte
de valul de tigani veniti din Romania ). In deceniul urmator au ajuns pana in
Franta, Spania, Anglia si Scandinavia . Aici ei preiau denumirea de
"egipteni" (Gypsies), foarte curand li s-a fixat numele pe care il poarta si
astazi.

Foarte interesant este ca tiganii si-au atribuit intotdeauna numele altor
etnii sau popoare care le-au ingaduit sa-si ascunda etnia:
"Satra" vine de la casta Kshatria (razboinica) careia nu i-au apartinut
niciodata.
"Tigan/Zigeneur/Zingaro etc" vine de la "Athinganoi", secta religioasa
grecesca recunoscuta pentru activitatea de prezicere, tiganii n-au au
apartinut niciodata acestei secte..
"Gypsy" vine de la "Egyptian" cum si-au spus acum vreo 600 de ani pentru a
primi bani, locuinte si mancare pe gratis, pretinzand ajutor ca fiind
crestini egipteni aflati in pelerinaj.
"Yansser" cum sunt cunoscuti la New York , vine de la ienicer turc, cum s-au
prezentat tiganii emigrati in America pe la 1900. In Germania numele cele
mai folosite sunt Zigeuner si Sinti. In limba franceza s-a impus numele
Gitanes. In limbile engleza si spaniola, Gipsy, respectiv Gitano. In
Danemarca, Suedia si Finlanda s-au prezentat sub numele de Tattan (tatari).

Precum se vede, tiganii s-au raspandit in toata Europa, venind din India
prin Asia Mica si nu constituie sub nici o forma o problema legata de
poporul roman, mai mult decat de cel maghiar, francez sau spaniol, de
exemplu. Cea mai timpurie informatie scrisa despre prezenta tiganilor pe
teritoriul Romaniei dateaza din 1385. De la primele atestari ale prezentei
lor in Tara Romaneasca si Moldova, tiganii au fost robi si vor ramane timp
de mai multe secole, pana la legile de abolire a robiei de la mijlocul
secolului al XIX-lea. In mod paradoxal, perioada cea mai buna a tiganilor a
fost in perioada regimului comunist. In anii '70 PCR-ul in primii ani ai
comunismului a manifestat in ce-i priveste pe tigani, un fenomen de
neconceput inainte: in aparatul de partid, in militie, armata si organele de
securitate au fost angajati un numar relativ mare de tigani care au lansat o
politica de formare a unui nationalism tiganesc de colonizare a satelor
sasesti si svabesti cu tigani adusi nu numai din toata Romania, dar adusi si
din exteriorul Romaniei (Cum va explicati ca in satele din sasime sau
svabime in care nu vezi tipenie de alta etnie decat de tigani ce vorbesc
limbi precum bulgara, rusa, slovaca etc?). Imediat dupa '90 Nicolae Gheorghe
apare ca membru GDS, publica la Revista 22, este trimis la tot felul de
simpozioane internationale, devine membru Soros, lanseaza tot felul de
programe pentru tigani, precum si infiintarea de catedre universitare
tiganesti. Aceasta ascensiune a unor tigani s-a petrecut mai ales in
conditiile politicii sociale a regimului comunist, care urmarea incurajarea
categoriilor sarace si distrugerea vechii structuri sociale, refractara
noilor randuieli. Asa se explica de ce, nu in putine comune, in functia de
primar a fost pus un tigan. Datorita originii sociale "sanatoase" tiganii au
fost promovati mai departe, facand cariera politica, ajungand in aparatul
superior de partid. Ascensiunea lor s-a datorat nu originii lor etnice, pe
care de altfel cei mai multi o declinau, ci pentru ca proveneau din
categoriile sarace. Acesti tigani adevarati, oameni ajunsi in anumite
functii, vor avea un rol important in promovarea etnica si in regimul ce a
urmat regimului comunist. Si sub aspect locativ tiganii au facut un
important progres in anii socialismului. Cocioabele care reprezentau
habitatul natural al tiganilor pana in anii '50 au fost schimbate cu
apartamente in blocurile nou construite, iar din anii '70, '80, cu locuinte
in case nationalizate. Asa s-a ajuns in situatia de astazi, cand centrul
multor orase mai este ocupat de tigani.

Sunt cateva elemente importante care nu pot fi ignorate:
1) Generalul (seful) securitatii din jud. Sibiu in '71 era un tigan

2) Nicolae Gheorghe devine secretarul personal al lui Cioaba in '71-'72
3) Cioaba e var primar cu Ion Iliescu (se poate verifica)
4) Cioaba participa la primul congres tiganesc de la Londra din '71 unde
apare prima oara etnonimul de Rom
5) Anii '70 inseamna plecarea masiva a sasilor
6) Securitatea organizeaza un program de colonizare cu tigani a sasimii si
svabimii
7) Scopul nu a fost integrarea tiganilor. Integrare inseamna o populatie
minoritara tiganeasca intr-o populatie majoritara de alta etnie. O
majoritate tiganeasca cu o minoritate ignorabila de alta etnie nu duce la
integrarea tiganilor, ci la asimilarea celorlalti.( Dau cazul unor moldoveni
din Galati asimilati in tigania din Garcini, de langa Brasov ).

Dupa 1989 s-au produs unele transformari majore in comportamentul populatiei
de tigani. Pe fondul liberalizarii economice, o parte din ei au inceput
diverse afaceri, dintre care multe profitand de haosul legislativ de la
inceputul anilor '90, dar si de dispretul general fata de legi, au ajuns sa
aduca unei parti a tiganilor sume importante pe care s-au cladit clanuri
puternice, care folosindu-se de patura saraca a tiganilor, domina lumea
interlopa, cu ramificatii importante in sfera politicului. De asemenea,
profitand de deschiderea granitelor, o mare parte dintre tigani au emigrat,
stabilindu-se mai ales in Spania, Italia si Franta, unde constituie
comunitati importante. Dupa 1996 se axeaza exclusiv pe dezvoltarea
organizatiilor politice tiganesti din Ardeal, a promovarii tiganilor
ardeleni in tot felul de organizatii politice, de a infiltra absolut totul..
Este clar ca e vorba de nasterea unui nationalism tiganesc, bazat pe
etnonimul roma, bazat pe ideea teritoriala, Romania .

Este interesant ca, mai ales in afara granitelor, ei nu se autoidentifica
drept tigani, ci romani.

Schimband saracia din tara cu ghetourile din strainatate, aceasta populatie
de tigani dezradacinati, si pierzand si urma de identificare culturala,
comite un numar important de infractiuni, care atrag asupra ei antipatia
populatiilor native ale acestor tari. Aceasta antipatie, datorita confuziei
create de denumirea de roman cu cea de rom, ca o denumire moderna a
tiganilor, se transfera asupra poporului roman in ansamblu. Ca si cum
denumirea de "rom" simpla nu ar fi fost de ajuns etnonimul a ajuns pana la
forma "romani/romanies" in limba engleza care este limba in jurul careia se
invarte intrega lume. Recentele evenimente din Italia o dovedesc din plin.
Dar cum s-a ajuns la denumirea de rom si la impunerea ei ca obligatorie in
actele oficiale din Romania ?

Agresiunea lexicala rom/roma/roman - romani/romani - romanies/romanians -
romanes/romaneste, a fost aplicata asupra tarii si natiunii noastre imediat
dupa 1990, in cadrul unui program complex dezvoltat de Fundatia Soros in
Romania. Beneficiind de numerosi membri ai etniei tiganesti in guvernarile
Romaniei - sunt notorii Ion Iliescu sau Adrian Nastase - dupa
"Memorandumul" lui Petre Roman, care oficializa denumirile paralele, nimic
nu le-a mai stat in cale schimbatorilor de limba si istorie. O prima disputa
a fost cea legata de cuvantul "romi", romanii fiind prostiti apoi ca aceasta
va fi inlocuita cu "rromi", o alta formula care doar a sporit debandada
lexicala. De amintit, ca fapt divers, ca in anii 1995, limba cu care Soros
vroia sa inlocuiasca tiganeasca primise numele de "romalli", forma care nici
nu se putea declina si care a fost inlocuita ulterior cu "romani" si
varianta "rromani". Apoi, pentru a se apropia de scopurile reale, a fost
modificata cu "roma/romani/romanies". Confuzia este generala, inclusiv la
nivelele academice ale intelectualitatii din tarile afectate de valul de
imigratie si/sau infractionalitate tiganeasca. Cine ce sa mai inteleaga?!.
Strigator la cer este ca denumirea nu are nici o baza istorica, tiganii nu
au fost purtat niciodata de-a lungul istoriei acest etnonim si provine din
cuvantul "DOM", care pe limba originara a tiganilor inseamna "om".

Prin denaturare (voita) "dom" s-a transformat in "rom" cu "r" accentuat,
apoi din "rom" s-a trasformat in "roma" apoi in "romani" si in "romanies" .
S-a ajuns astfel incat tiganii sa aibe numele identic cu al romanilor in
limba engleza . Romani cu romani si romanies cu romanians ( doar ca in
engleza nu exista diacritice dupa cum vedeti iar la o un simpla cautare pe
google a cuvantului romani se vor afisa linkuri cu tigani) Practic
denumirile sunt identice.

In toata perioada post-decembrista s-a manifestat o presiune constanta din
partea unor organizatii sau din partea unor politicieni, personalitati de
frunte cu ascendenta roma, in folosirea in documentele oficiale a
etnonimului "rom". Ca un raspuns la aceste presiuni, prin Memorandumul
H03/169 si 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat primului ministru de
atunci, Nicolae Vacaroiu, ministrul de externe Teodor Melescanu recomanda
folosirea in continuare in documente a cuvantului "tigan" in concordanta cu
cuvintele folosite in celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro
etc., pentru evitarea unor confuzii nefericite cu numele poporului roman.
Presiunile continua si in 2001, Petre Roman, ministrul de externe, semneaza
un nou Memorandum cu numarul D2/1094/29.02.2000 catre prim-ministrul Mugur
Isarescu, in care, in virtutea dreptului de autoidentificare al
populatiilor, recomanda folosirea obligatorie in toate documentele oficiale
romane a denumirii de rom pentru a identifica etnia tiganilor. Mugur
Isarescu isi insuseste Memorandumul si emite o hotarare de guvern in acest
sens. Trebuie precizat ca documentele UE referitoare la denumirea de "rom"
erau indicative, si nu obligatorii.

Pe de alta parte, nimeni nu contesta dreptul la autoidentificare, care este
un principiu european general. Dar in cadrul procesului de autoidentificare
nu trebuie sa existe suprapuneri peste denumirea istorica a unor popoare
europene existente. Sa nu uitam exemplul Greciei care a refuzat sa
recunoasca Republica Macedonia pentru ca se crea confuzie cu denumirea unei
provincii istorice grecesti (Reteaua Soros Open network fiind si aici
vectorul principal in creearea acestei denumiri). Azi s-a ajuns la denumirea
de FYR ( Former Yougoslavian Republic ) Macedonia . Dar ce putem astepta de la
o clasa politica ce este mai preocupata de interesele personale marunte in
detrimentul intereselor nationale, compusa din indivizi fara perspectiva
istorica, ce se promoveaza unii pe altii pe criterii de cumetrie, si nu de
competenta. Rezultatele se vad. In conditiile In care Romania ocupa prin
Leonard Orban postul de comisar european pentru multilingvism, Republica
Moldova impune limba moldoveneasca (o inventie bolsevica) drept limba
oficiala recunoscuta in UE. S-a spus la momentul nominalizarii ca
portofoliul pentru multilingvism este prea mic ca importanta pentru
comisarul roman. Realitatea a dovedit contrariul.

In timp ce Bulgaria lupta pentru a impune denumirea de evro pentru euro,
oficialii romani nu au schitat nici un gest in problema limbii
moldovenesti.Privitor la problema tiganilor in ansamblu si a nefericitei
denumiri de rom, fara indoiala ca avem nevoie de minti luminate, si nu de
teribilismul unui ministru de externe ca si Cioroianu, care in suita gafelor
monumentale, declara ca ar fi bine daca am cumpara o parte din Sahara pentru
a-i muta pe concetatenii nostrii tigani. Nu de fanfaronada ieftina si
paguboasa avem nevoie. Romii romani (suna interesant, nu-i asa?) sunt si ei
cetateni cu drepturi egale. Romania trebuie sa conlucreze cu UE in programe
de afirmare a identitatii culturale a populatiei de tigani in paralel cu
integrarea lor sociala si cresterea nivelului educativ.

In ceea ce priveste denumirea de rom, chiar daca ne aflam in ceasul al
12-lea, este necesar un plan de masuri diplomatice, intinse poate pe mai
multi ani, pentru a sensibiliza organismele europene si a se indrepta
aceasta mare eroare de a denumi o populatie transfrontaliera cum sunt
tiganii cu un nume atat de apropiat si generator de confuzii, de numele
istoric al poporului roman.Luand in considerare progresia demografica pana
in 2025, cand pe fondul declinului de natalitate la romani si maghiari si al
scaderii mortalitatii la tigani, acestia ar putea reprezenta un procent
semnificativ din populatia Romaniei, depasindu-i pe maghiari, la care
adaugam confuzia din ce in ce mai pregnanta a numelui de rom cu cea de
roman, pozitia Romaniei in familia europeana apare intr-o pozitie tot mai
ingrijoratoare.

In absenta unui plan concret ce trebuie urmarit cu consecventa, cred ca sunt
toate sansele ca in constiinta civica europeana sa se consolideze credinta
ca Romania chiar este tara romilor (daca nu s-a intamplat deja) si se
prefigureaza tot mai mult ideea domnului Teodor Melescanu care spunea ca se
doreste creerea unui stat tiganesc in Romania, ca Romania va fi in curand
tara tiganilor ..

Orice nationalism se bazeaza pe:
1) limba comuna (in sensul acesta s-au pornit alte campanii mincinoase
demarate de reteaua Soros Open Network care incearca sa inventeze o limba
tiganeasca impletita cu romana si care au denumit-o Romani Vlax, exact Vlax
! nu era de ajuns ca ne-au furat etnonimul de roman acum vor sa ne
compromita si etnonimul de valah/vlah . Aceasta teorie strigatoare la cer
este avansata de un anume Ian F. Hancock care isi publica lucrarile prin
intermediul organizatiei Soros. Cercetatorul mentionat mai sus si care se
recomanda drept "Romani" cu descendenta britanica si maghiara, este profesor
de Studii Romani la Universitatea din Texas . El incearca si probabil
reuseste sa convinga multi naivi, inclusiv pe site-ul Universitatii
americane, ca "olahii" sau "vlahii" sunt de fapt tigani, de unde ar veni si
denumirea limbii Vlax Romani, prezentata ca "un dialect al limbii romane"
vorbit de populatia "Vlax/Vlach".. Este revoltator si intolerabil, asistam
practic la rescrierea istoriei.
2) etnia comuna = natiunea
3) etnonimul
4) teritoriul
5) statul
6) drapelul
7) istoria comuna

Tiganii au purces pe calea definirii propriului lor nationalism. Au nevoie
de un teritoriu. Poporul ales drept victima sunt romanii. Sa lasam minciuna
si ipocrizia deoparte, daca considera numele tigan peiorativ atunci sa-si ia
numele lor original care este DOM si nu ROM.

vineri, 5 noiembrie 2010

Odihneste-te in pace, Adrian Paunescu

"Daca in lume au fost sapte arte,
Jumatate dintr-una s-a stins"
                              Nicu Alifantis

vineri, 3 septembrie 2010

Spaga la nemti

Nu mai trebuie sa spun cum e cu spaga la noi pentru ca toata lumea stie. Plic de cafea, plic cu bani, pachet de tigari, bani fara plic, bani direct in cont, etc.
Acum vreo 2 saptamani am auzit o povestire cat se poate de adevarata despre cum e cu spaga in Germania. Omul a fost internat acolo din anumite motive pe care nici eu nu le stiu. Pe la mijlocul perioadei de internare, in purul spirit romanesc, a zis sa ii dea o "mica atentie" doctorului, ca asa e frumos. Zis si facut. Procura omul nostru o cutie cu 6 sticle de vin bun romanesc si o prezinta doctorului, dupa care se intoarce multumit in patul lui. Acum vine partea frumoasa. In ultima zi, inainte sa se externeze, ghici ce s-a intamplat! Vine doctorul la el cu o cutie cu 6 sticle de vin bun german si i-o face cadou. Ca sa vezi! Doctorul neamt a luat gestul ca pe unul de prietenie, nicidecum ca spaga. 
Asta e diferenta dintre noi si ei, din pacate.

vineri, 27 august 2010

Toate bune...

...toate frumoase. :) weekendul asta la munte, peste o saptamana concediu, mare... iar munte...concert... :)

marți, 3 august 2010

Nume ciudate de site-uri

10. Gotahoe

Evident, este vorba despre un site ce promoveaza turismul la Lacul Tahoe. Incercati www.gotahoe.com daca doriti sa aflati mai multe despre acesta zona turistica superba.

9. Speedofart

Site-ul aduce in atentia publicului creatii ale art designerilor in materie de spoturi si alte opere amuzante de arta - www.speedofart.com.

8. Cummingfirst

Pe site-ul www.cummingfirst.com gasiti prima biserica metodista din Cumming, Georgia. Acum nu e vina orasului daca are un nume inoportun, nu?

7. IP Anywhere

Nu, nu "I pee", desi asa se citeste. Este vorba despre un site ce ofera informatii despre software.

6. Molestationnursery

Mole Station Native Nursery din Wales are un site oficial. La prima vedere nu pare tentant deloc: www.Molestationnursery.com.

5. Powergenitalia

Suna a o piesa de Jon LaJoie, insa este numele unui site: Power Generators Italia, www.powergenitalia.com.

4. Therapistfinder

Need a rapist? Ah, adica... Need therapist? Incearca site-ul www.therapistfinder.com.

3. Penisland

Aduce cu numele unui magazin de jucarii erotice, poate. Dar este Pen Island, unde gasesti orice model de stilou, pe www.penisland.net.

2. Expertsexchange

Nu este un cabinet de chirurgie cu schimbare de sex, ci un site unde expertii schimba opinii intre ei legate de programare si IT: www.expertsexchange.com.

1. Whorepresents

Nici acesta nu este un magazin de cadouri. Who Represents este un site unde poti afla numele agentilor care reprezinta vreo vedeta.

vineri, 30 iulie 2010

De ce ne displace ca suntem romani : 30 de motive

nu sunt de acord cu toate, dar fie.


1. Pentru ca ne uram intre noi:
Ardeleni vs. bucuresteni, olteni vs. moldoveni, posesori de Logan vs. posesori de BMW sh de la nemti, admiratori ai lui Mircea Badea vs. critici ai lui Mircea Badea, dinamovisti vs. stelisti, corporatisti vs. antreprenori, cumparatori vs. dezvoltatori imobiliari etc etc...

2. Pentru ca suntem "Gica Contra" din nastere. Orice initiativa in mintea noastra este sortita esecului:
"Cum, afacere in agricultura? Nu ai nicio sansa. Sa vinzi cartofi la piata, nuuuu! Sa deschizi un chiosc, nuuu, te mananca mafia locala, iti sparg astia magazinul, vine banca si iti ia casa, etc, etc...".. Nici nu vedem ca altii reusesc in jurul nostru...
"Eh, astia au pile"

3. Pentru ca indiferent cat de scurt este drumul de parcurs sau cat de aglomerat este traficul, noi ne urcam in masina:
"Ca sa ajung mai repede"

4. Pentru ca nu ne bucuram de viata:
Suntem mici robotei doborati de grija zilei de maine..

5. Pentru ca vecinii mai vechi din bloc se considera proprietarii ai locurilor de parcare publice din fata blocului.

6. Pentru ca ridicam 100 de biserici si 2 scoli.

7. Pentru ca ne infofolim copiii cu 2 tricouri si 3 pulovere chiar daca sunt 20 de grade afara.

8. Pentru ca suntem saraci din cauza prostiei si nu ne dam seama.. Nu am vazut in viata mea un om destept si muncitor care sa fie si sarac.

9. Pentru ca suntem egoisti:
Investim tot ce avem in propriile locuinte, insa nu vrem sa dam niciun ban pentru reparatia blocului in care traim, pentru parcuri, pentru curatenie publica, pentru multe altele...

10. Pentru ca l-am ales de trei ori pe Iliescu si de doua ori pe Basescu.

11.. Pentru ca desi avem o multime de femei frumoase, suntem o natie de "frustrati"

12. Pentru "Guta, Salam, Minune .... "

13. Pentru cozile de la loto de Craciun si inainte de alegeri.

14. Pentru ca nu suntem capabili sa ne adaptam la noile tehnologii. Parintii si copiii lor nu prea au ce discuta si pentru ca parintii nu sunt capabili sa porneasca un mp3 player sau sa intre pe yahoo.

15. Pentru ca la nunta invitam toti cunoscutii si necunoscutii:
"Ca sa iesim bine".

16. Pentru ca McDonald's este un succes in Romania.

17. Pentru ca romanii peste 40 de ani care mai fac ocazional un sport sunt atat de rari incat intorci capul dupa ei prin parcuri.

18. Pentru ca burta la barbat este 'sexy"

19. Pentru ca padurile noastre dupa 1 Mai arata ca o groapa menajera.

20. Pentru ca nu facem nimic daca nu suntem platiti.

21. Pentru ca nu intelegem termenul "solidaritate sociala" - multi dintre noi considera ca banii pe care ii dau la fondul depensii sunt un fel de "depozit bancar" pentru batranete. Nicidecum ca acesta este ajutorul nostru pentru batrani si bolnavii care nu mai pot munci.

22. Pentru ca facem rate la banca pentru plasma si masina de spalat vase fara sa ne pese de comisioane si dobanzi, apoi dam vina pe banci ca ne jefuiesc.

23. Pentru OTV

24. Pentru ca suntem invidiosi:
Pe colegul care a fost promovat, pe vecinul care si-a pus termopan, pe fratele care si-a facut vila si pe colega care arata mai bine. Nu ne intrebam ce au facut ei ca sa ajunga acolo (munca, sport, invatatura, efort etc). Nuu, e mai simplu sa gasim explicatii de genul: "si-o trage cu seful, fura, are noroc..."

25. Pentru milieul si pestele de pe televizor.

26. Pentru ca, desi turcii ne-au cotropit sute de ani, noi la scoala invatam despre cele cateva victorii pe care le-am avut impotriva lor. De parca "Istoria" trebuie sa fie motiv de mandrie, nu stiinta de studiu.

27. Pentru ca din scoala iesi asa cum ai intrat.

28. Pentru ca aruncam mizeria din masina pe geam.

29. Pentru ca mergem la Mall fara sa intentionam sa cumparam ceva.

30. Pentru ca donatorii de sange sunt muritorii de foame care au nevoie de bonuri de masa.

vineri, 2 iulie 2010

Update concerte 2

1. Aerosmith. Am stat cam in spate, si din cauza schelelor si a celor cocotati pe ele nu s-a vazut prea bine, dar noroc cu display-urile alea :D. In schimb s-a auzit bine, ceea ce se intampla de obicei la trupele straine. Steven Tyler a fost in forma si a facut show ca de obicei. Au cantat melodiile lor cunoscute si publicul a reactionat ca atare. Am cantat si am dansat siii... altele. Am ramas putin surprins cand Joe Perry a cantat pe un Stratocaster lefthanded tinut invers.

2. Metallica & Co. Din pacate am pierdut Vita de Vie pentru ca era coada la intrare. Nu se pune ca am plecat mai tarziu de acasa, da? :)) Anthrax au fost OK desi eu nu ma omor cu ei. Dintr-un noroc chior am reusit sa in treu la Golden Ring cand a inceput Megadeath. Pe ei chiar asteptam sa ii vad si au fost OK. Vocea lui Mustain nu prea se auzea ca deh, nu erau ei trupa principala si nu era facuta pentru ei sonorizarea, dar a mers. Slayer nu prea m-au incantat. Vorba unui prieten, astia isi aleg un acord si canta pe el de la un capat la altul al melodiei. Sau cum a spus altcineva, parca ar fi aceeasi melodie pe repeat, ca prea sunt toate la fel. Apoi a venit Metallicaaaaa. Ma gandeam ca ei sunt mai putin metal decat cei dinaintea lor, dar au intrecut asteptarile. Au ridicat tempo-ul melodiilor ca sa sune mai agresiv (adica au cantat mai repede) si au tinut un super show. Artificii, flacari, iar display-ul ala mare din spate a fost demential. I-a scapat lui Hetfield la un moment dat un Budapest dar si-a dat seama si pana la sfarsit a repetat Bucharest de 1000 de ori. Azi am vazut ca un tip vinde pe net cu 100 de roni bucata pene aruncate de Metallica. Scump dom'le scump! dincolo era mai ieftin!

urmeaza Ozzy in octombrie :D

luni, 14 iunie 2010

Update concerte: Clapton si restul lumii

Mai intai a fost Phoenix Classics, care a fost o sinteza intre Rapsodia Romana Nr 1 in La Major si primul album de conceptie "Cei Ce Ne-au Dat Nume" pe de o parte, si o sinteza intre Rapsodia Romana Nr 2 in Re Major si albumul "Mugur de Fluier". A fost unul din cele mai frumoase concerte Phenix la care am fost. Sonorizarea a fost foarte buna (cel putin comparativ cu alte concerte Phoenix), asta si datorita unei echipe din Ungaria, ca din pacate la noi vad ca nu se gaseste nimeni mai rasarit. A fost o problema la Anule hanule si au trebuit sa se opreasca putin inainte de strofa a doua si un strop de microfonie pe sfarsit, dar in rest totul a fost ok. Nu cred ca l-am mai vazut pe Covaci facand atatea solouri intr-un concert Phenix pana acum, nu ca nu ar fi in stare. :) Si Cristi a fost la inaltime ca de obicei, e o placere sa il asculti si sa il urmaresti interpretand bucati din simfonii. Pe langa faptul ca au cantat Anule hanule care e melodia mea preferata de la ei, au cantat si Pavel chinezul, ceea ce a fost o surpriza foarte placuta, pentru ca e prima data cand am auzit-o live si nu stiu daca o sa o mai aud vreodata.


Apoi a venit Mircea Vintila in Fire. E ceva special la concertele astea din club, apropierea de scena creeaza un sentiment special. Si mai e, bineinteles, caldura din totdeauna a lui Mircea. A cantat melodiile lui bine cunoscute si publicul a reactionat ca atare, a cantat, a aplaudat, a interactionat. Intr-un cuvant, a fost frumos. :)

Apoi a venit concertul pe care il asteptam mai mult decat toate celelalte( ACDC, Aerosmith sau Metallica), si anume Eric Clapton. Ca sa folosesc o expresie din copilarie, a fost Clapton si restul lumii. A fost primul concert despre care pot sa spun ca trebuia ascultat de pe scaun, nu din picioare. A fost un concert pe care l-am savurat mai mult ca oricare altul. Mi-a placut stilul foarte degajat al lui si s-a vazut, atat la el cat si la Steve Winwood, profesionalismul care i-a facut sa ajunga acolo unde sunt. Cum spunea o inscriptie pe un gard acum multi ani si de care mi-a amintit o prietena inainte de concert, "Clapton is God".

marți, 25 mai 2010

duminică, 23 mai 2010

Rezumat

N-am mai dat pe aici de ceva vreme, si desi sunt mai multe lucruri care merita cate un post separat, o sa fac doar un rezumat. Partea cea mai frumoasa la toate evenimentele de mai jos a fost ca am avut-o langa mine pe mandra mea draga. :)

1. Noaptea muzeelor
Weekendul trecut a fost Noaptea muzeelor si cum mai multe muzee au fost deschise pana spre dimineata nu puteam sa ratam ocazia. Primul pe lista a fost Muzeul Municipiului Bucuresti si a fost foarte interesant sa vedem poze de acum multi ani si sa intuim unde au fost facute. Desi a fost cald a meritat. Dupa o mica pauza la Spring time ne-am indreptat catre Muzeul National de Arta, dar cand am vazut ca era coada pana la poarta am zis pas si ne-am continuat drumul catre Muzeul Enescu. Aici am prins sfarsitul unui concert foarte frumos de muzica veche si cand am ajuns noi sala de concerte era plina ochi, a trebuit sa stam pe margine. Dupa o mica pauza in care am profitat de faptul ca lumea a iesit si am prins locuri in fata pe scaun, am asistat la un concert foarte frumos sustinut de un cvartet format din vioara, viola, violoncel, si flaut. Din repertoriu au facut parte Besame mucho, Singing in the rain, Mana de carnaval si mult altele si aplauzele au fost din plin. Fiind trecut de 3 am luat-o incet spre casa, dar cum Muzeul National de Arta era deschis pana la 4 am trecut repejor si prin el a completat o seara minunata.
2. AC/DC
Duminica a urmat, bineinteles, mult asteptatul concert AC/DC. Am ajuns si noi pe la 5 ca orice  persoana care se respecta si ne-am pozitnionat chiar in spatele gardului intre Golden si Normal. Aglomeratie mare moncher, dar asa e la concerte. Seara a fost deschisa de cei de la Down din care nu am inteles nimic pentru ca au avut o sonorizare infecta. Dupa ei au urmat Iris care s-au ridicat la nivelul numelui. Sonorizare buna, Cristi Minculescu intr-o forma buna, selectie buna a melodiilor. In lateral, Phil Anselmo (vocalul de la Down) a savurat si el concertul si la- felicitat pe Cristi cand a trecut pe langa el. La ora 9 fix (Down a inceput cu 15 minute mai devreme decat era programat iar Iris la ora 19:30 fix) au intrat pe scena cei de la AC/DC. Show-ul a fost total iar sonorizare ireprosabila. S-a auzit demential. Incepand cu locomotiva din care ieseau flacari, continuand cu stipteas-ul lui Angus si izmenele lui cu AC/DC, imensa papusa Rosie, clopotul urias de la Hell's Bells, ploaia de confeti si terminand cu salvele de tunuri de la For those about to rock, totul a fost super. Bineinteles, mai putin faptul ca dupa concert am facut 30-40 de minute pe jos pana in centrul vechi, dar asta e doar un lucru minor.

3. Mircea Baniciu
Joi a fost in Club Fire un concert Mircea Baniciu. Jovial ca de obicei, a facut un concert frumos de 2 orealaturi de Vladi Cnejevici si in partea a doua Teo Boar. Publicul nu s-a lasat mai prejos si nu l-a lasat pe Mircea sa coboare de pe scena fara doua bisuri. Intotdeauna e placut sa ai cantaretul aproape, iar cantarile din cluburi au farmecul lor special. A fost o seara frumoasa.

marți, 27 aprilie 2010

Exista coincidente?

Acum vreo 2 saptamani ma suna o tanti de la Orange si imi propune sa imi schimb abonamentul, sa trec la unul modern, cu nume de animalut - eu avand unul din ala de 3 euro, o optiune cu minute nationale si una pentru internet. Dupa ce imi face ea vreo 2 propuneri aleg eu un abonament cu 900 de minute in retea, 150 nationale multe SMS-uri in retea (din pacate) si niste MB pentru internet. Si cum stateam eu si ma gandeam ce o sa fac cu atatea minute, ca pana acum aveam doar 85 nationale si imi ajungeau, uite ca am si cunoscut pe cineva cu care, in 3 convorbiri, am consumat 250 de minute din alea 900. Poate nu e chiar coincidenta:)

joi, 22 aprilie 2010

Mentaaa

Am fost ieri in Auchan sa imi cumpar ceai negru si ... surprizaaa... am gasit ceai negru cu menta :D si am luat si cu lamaie pentru diversitate:) Si am mai gasit ceai verde cu... exact :D tot cu menta :D

A, da, mie imi place menta :D

marți, 20 aprilie 2010

WW2 pe facebook

din pacate nu pot sa pun poza ca e prea mare si nu se vede nimic. dar intra aici, merita ;)

marți, 13 aprilie 2010

Cate lucruri trec pe langa noi fara sa la observam?



Washinghton DC, o staţie de metrou într-o dimineaţă friguroasă de ianuarie...Violonis tul a cântat şase piese de Bach timp de 45 de minute, interval în care aproape 2000 de oameni au trecut prin staţie, majoritatea în drumul lor spre locul de muncă.
După 3 minute, un bărbat de vârstă mijlocie observă existenţa muzicianului. Încetine...şte şi se opreşte pentru câteva secunde înainte de a-şi relua grăbit drumul.
După 4 minute, violonistul primeşte primul dolar de la o femeie care îl aruncă fără a se opri din mers.
După 6 minute, un tânar se opreşte şi îl ascultă, sprijinindu- se de un perete. Mai apoi se uită la ceas şi îşi reia mersul.
După 10 minute, un copil de 3 ani se opreşte să asculte muzica, dar este tras repede de mama grăbită. În cele din urmă mama insistă şi baieţelul îşi continuă drumul, întorcându-şi neîncetat capul spre violonist. Acelaşi lucru se petrece şi cu alţi copii, dar fiecare părinte, fără excepţie, îşi forţează copilul să meargă mai departe.
După 45 de minute doar 6 oameni se opresc şi îl ascultă pentru puţină vreme. Aproape 20 îi dau bani, dar fără a se opri. Violonistul strânge 32 de dolari. În cele din urmă o tânără îl recunoaşte...
De fapt violonistul este Joshua Bell, unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. În cele 45 de minute, el a cântat una dintre cele mai complexe piese scrise vreodată, la o vioară ce valorează 3,5 milioane de dolari. Cu numai două zile în urmă, acelaşi Joshua Bell a cântat cu casa închisă la Boston, preţul unui bilet fiind în medie de 100 de dolari.
Aceasta este o poveste adevărată. I-a adus premiul Pulitzer ziaristului de la Washinghton Post care a făcut acest experiment sociologic, urmărind percepţia, gustul şi priorităţile oamenilor.

Apare firesc întrebarea :
dacă nu reuşim, măcar pentru o clipă, aprecia frumuseţea uneia dintre cele mai de seamă muzici scrise vreodată, în interpretarea unuia dintre cei mai mari muzicieni, la unul dintre cele mai minunate instrumente. .. CÂTE MULTE ALTE LUCRURI PIERDEM?

duminică, 11 aprilie 2010

Ziua chitarelor

Ieri a fost Ziua chitarelor 2. Ziua chitarelor e un atelier in care cativa chitaristi cunoscuti in lume canta si prezinta unele chestii din tehnica lor. Ieri au fost pe scena Brett Garsed, Richard Hallebeek, Andy Timmons, Greg Howe si Michael Angelo Batio. Toti chitaristi exceptionali. In topul preferintelor mele dupa seara de ieri (ca nu auzisem de toti pana aseara) sunt: 1. Andy Timmons, 2. Michael Angelo Batio, 3 Brett Garsed.
Feelingul lui Timmons e fenomenal, ca sa nu mai zic de sound si se vede ca pune suflet in muzica pe care o face. Si e un tip foarte simpatic, a vorbit cu toata lumea pe hol si a facut poze cu toti care vroiau.

Batio a facut un show total. A glumit, s-a agitat, a facut toata sala sa rada, a cantat la chitara lui cu doua grifuri - la ambele grifuri in acelasi timp si la fiecare grif alta partitura.
 La Garsed mi-a placut tehnica de slide. E fantastic cum tine slide-ul (tubul ala pe care il pune pe deget) oblic ca sa ii iasa sunetul cum trebuie. Si face asta pentru ca nu a vrut sa isi acordeze chitara intr-un acord cum se face la slide, preferand standard tuning.
In final, o melodie foarte frumoasa de la Andy Timmons. Electrig Gypsy.

vineri, 9 aprilie 2010

O seara frumoasa

Aseara am fost in Fire la un concert de folk in scop caritabil. Nu au fost nume sonore pe afis, dar muzica a fost buna, atmosfera foarte placuta si berea rece. :) Lume veche, lume noua, toti zambind si destui cantand :). S-a cantat Phoenix, Vali Sterian, Ducu Bertzi, Karma, Pasarea Colibri, cantece de munte, compozitii proprii si multe altele:)
Multumesc Kata pentru invitatie si la cat mai multe ;)

luni, 5 aprilie 2010

Cu intarziere

Acum 2 saptamani am poposit pe la Frankfurt cam 5 zile. Nu am nimic special de povestit ca nu am avut timp de nimic pe acolo. 
Totusi... intr-o seara am ajuns la un restaurant cu specific australian si ca sa fiu in ton, am comandat impreuna cu colegul meu un platou cu.... crocodil, strut si cangur. :)

vineri, 2 aprilie 2010

S-a deschis sezonul

Azi am adus motorul acasa de la iernat (da, stiu ca e cald de 2 saptamani dar saptamana trecuta am fost plecat). Cu ocazia asta declar deschis sezonul de motociclit.

joi, 1 aprilie 2010

Un minut de liniste

Aseara am ajuns in fata blocului, am deschis usa si cand m-am intors tocmai trecea pe acolo o pisica. M-am lasat pe vine si am vorbit cu ea, am chemat-o, si incet incet, mirosind cu teama, a venit pana aproape de mine. Am intins mana si am ingaiat-o incet si cand a vazut ca am intentii pasnice s-a apropiat mai mult si s-a asezat intre picioarele mele sa o mangai. Statea cuminte si tine ochii aproape inchisi, cum fac pisicile cand le place ceva. Incet, in timp ce o mangaiam, s-a ridicat in labele din spate si pe alea din fata le-a pus pe piciorul meu drept mirosind curioasa. Cand si-a dar seama ca piciorul meu e destul de mare, s-a suit pe el si s-a asezat acolo linistita, cu ochii inchisi, asteptand sa o mangai, parca eram prieteni mai vechi. Nu a trecut nici o masina pe strada si a fost un moment frumos de liniste. 
A durat doar un minut, pentru ca a venit un vecin si pisica s-a speriat si a fugit, dar in minutul ala parca a fost o conexiune intre mine si ea.

sâmbătă, 13 martie 2010

Hmmm...

Cred ca stiu ce vreau. Vreau o experienta din aia care te face sa apreciezi mai mult viata. O experienta din aia in care esti aproape de moarte si asa ceva, ca pe urma sa pot sa vad lucrurile altfel.

joi, 11 martie 2010

Fade to black...

In ultimele 2-3 zile m-a apasat ceva... nu stiu ce. Plictiseala, monotonia, vremea, amintirile, promisiunile nerespectate... o combinatie a lor. M-a apasat si nu m-a lasat sa ma ridic de joc.

ma regasesc asa de bine in versurile astea...



Life it seems, will fade away
Drifting further every day
Getting lost within myself
Nothing matters no one else
I have lost the will to live
Simply nothing more to give
There is nothing more for me
Need the end to set me free

Things are not what they used to be
Missing one inside of me
Deathly lost, this can't be real
Cannot stand this hell I feel
Emptiness is filling me
To the point of agony
Growing darkness taking dawn
I was me, but now hes gone

No one but me can save myself, but its too late
Now I can't think, think why I should even try

Yesterday seems as though it never existed
Death greets me warm, now I will just say good-bye

vineri, 26 februarie 2010

Vreau si eu...

Long way round


Long Way Down

marți, 23 februarie 2010

sâmbătă, 20 februarie 2010

vineri, 19 februarie 2010

Dreams...

Her Morning Elegance / Oren Lavie

joi, 18 februarie 2010

duminică, 14 februarie 2010

Bon Jovi - Someday I'll Be Saturday Night

o melodie care m-a ajutat in multe momente grele.

vineri, 12 februarie 2010

Si de luni...

CONCEDIU!!!!
 (Asta e perioada aia in care nu suna ceasul devreme ca sa pleci la munca, nu?)

joi, 11 februarie 2010

Post Amsterdam

Ziua de luni, ziua plecarii, nu a debutat prea bine. Primul taximetrist pe care l-am gasit (si l-am si luat ca deja intarziasem sa mai iau un coleg din drum) a bombanit pana la aeroport - poate pentru ca l-am trezit din somn prea brusc - si portbagajul Loganului nici macar nu se inchidea. Dar am ajuns cu bine si chiar mai devrme decat se cuvine - cele 2 ore de rigoare. Zborul spre Amsterdam cu escala 3 ore in Budapesta a fost OK, fara nimic interesant, dar ziua nu se terminase inca. 
Ajungem noi in Amsterdam, mergem la firma de inchiriat masini unde ne astepta frumos o masina rezervata, se duce colegul pe numele caruia era rezervarea, si stam... si stam... si stam.... el tot la ghiseu cu actele. Intre timp, la ghiseul alaturat s-au perindat 3-4 persoane care si-au rezolvat treaba si au plecat. Dupa vreo juma' de ora terminam si noi in sfarsit actele si luam masina - foarte draguta de altfel. Dupa 2 ocoale pe stradute ca sa gasim hotelul (si asta cu GPS-ul in parbriz) ajungem noi fericiti la receptie si ne luam in primire cheile. Cand urcam in camere... surpriza...frig. Si nu aveau nici calorifer, doar aer conditionat. Camera care ne-a fost repartizata mie si celorlalti doi colegi cu care o imprarteam nici macar nu avea geam afara, avea un geam care dadea in interiorul hotelului, vedeam holul si nici macar nu se deschidea. Pe langa asta avea un miros... Asa ca l-am rugat pe nenea de la receptie sa ne-o schimbe si omul foarte amabil ne-a dat alta cu geam afara si care se si deschidea si aveam si calorifer, unul mare si care frigea. Acum sa nu credeti ca am ajuns in Rai, nici vorba, geamul era lipit cu scoci si batea vantul intre el si rama. Intr-un final am reusit sa il impingem si sa il inchidem mai bine, cat sa nu ne traga curentul. A, si mirosul s-a pastrat, dar s-a restrans doar la baie. Macar nu era frig, nu? Tot e ceva. :)
Seara eu merg la o petrecere unde fusesem invitat de niste furnizori si pe la 10 ma iau baietii cu masina si mergem in oras. Cica sa vedem si noi faimosul Cartier Rosu. Pababibaaaaa!!!...Din 5 cati eram, 3 mai fusesera si cica stiau ei unde e, asa ca au condus expeditia. Si uite asa ne-am plimbat noi o ora pe stradute si pe langa canale fara sa vedem nimic rosu. Intr-un final intrebam noi pe cineva si ne arata o directie, cumva in diagonala si cica mergem incolo cam 10 minute. Zis si facut, mergem incolo. Dupa vreo 5 minute mai intrebam o data si primim iar indicatii si timp estimat...7-10 minute. Pai iar 10 minute? Tot 10 erau si acum 5 minute. Dar nu-i nimic, nu ne dam batuti, condusi iar de cei 3 mergem intr-acolo. Stanga...dreapta...inainte...lasa ca stiu eu ca e pe aici...stanga...dreapta...hai inapoi ca e tarziu. Si dupa o ora jumatate de plimbat ne-am lasat pagubasi si ne-am intors la masina. Acolo surpriza... locul unde parcasem noi era cu plata, dar cine a vazut aparatul pe trotuar? Asa ca in geam ne astepta o frumoasa amenda de 55 de Euro.
A doua zi incepe munca. Plimbare printre standuri, intalniri, cursuri, iar plimbare.. de la 10 la 18. Azi au venit si sefii... patronul si directorul general. Dupa inchidere mergem noi la hotel si cum patrpnul a refuzat sa stea in hotelul asta ca si la el in camera era frig, s-a mutat la altul. L-am dus noi frumos cu masina, s-a cazat, dupa care ne-a invitat la masa in oras. Nu e zapada in Amsterdam, acolo acum ploua, dar nu e foarte cald, sunt doar cateva grade. Cu toate astea e plin de biciclisti, si chiar si scuteristi.

A treia zi a inceput la fel ca a doua, plimbari pe la standuri, intalniri, plimbari, intalniri...pauza de luat mailul, ca doar suntem in cadrul serviciului, nu? Mai trebuie sa si muncim. Seara eu merg cu 2 colegi la o cafenea unde era o mica petrecere data de alti furnizori, unde m-am cam plictisit si am stat si in picioare ca nu erau destul scaune. Macar statea langa mancare :D Dupa ce am primit un telefon ne-am dus la hotel, ne-am schimbat si am iesit tori la masa in oras, de data asta fara patron, doar cu directorul. Dupa masa plecam la o mica plimbare pana la masina si apuc sa fac si eu cateva poze.
Cum directorul nu a avut nimic de obiectat si a zis ca stie el unde este, am pornit iar spre Cartierul Rosu. De data asta l-am si gasit, din fericire. Era plin de lume aici, multi turisti si cascatori de gura ca si noi. Fete in vitrine, toate imbracate sumar, unele mai dragute altele mai putin, dupa toate gusturile. Am asistat si la o arestare. Unu' facuse scandal la o fata... la locul de munca si l-a si saltat politia. L-a culcat in pragul casei, i-a pus catusele si l-au dus la masina. Bineinteles ca s-a strans lume ca al urs acolo. Cel mai frumos lucru din Cartierul Rosu au fost ... surpriza... lebedele. Era plin de lebede si rate. Se pare ca n-au ajuns prea multi connationali de-ai nosti pe acolo.
Ultima zi a debutat tot cu plimbari si intalniri pana pe la pranz cand am plecat spre aeroport. Am predat masina, am facut check-in-ul, am mancat la Burger King un meniul din ala XXL (imi era foame). Pana aici nimic deosebit, dar nu se pute sa se termina asa monoton. Aveam escala in Budapesta 35 de minute. Toate bune si frumoase dar avionul a plecat din Amstercam cu 40 de minute intarziere, ne si gandeam ca o sa dormim prin aeroport. Din fericire au mai recuperat in zbor din timpul pierdut si am ajuns cu 15 minute inainte de decolare. Din nefericire nu au tras avionul la poarta ca sa iesim direct in terminal, ne-au luat cu autobuzul de pe pista. Din fericire ungurii au fost baieti de treaba si ne-au bagat prin alta parte decat era norml, asa ca am scapat de control... dezbraca-te, scoate laptopul, treci prin detector... bip bip... pipaiat( la mine nu, la un coleg)... daca mai statea la astea pierdeam avionul. Acum dai si fugi pe culoarul dintre cele 2 corpuri ale aeroportului. In mod normal, pe panouri scrie ca il faci in 2 minute si 35 de secunde, sau asa ceva. Iar din fericire, cand am ajuns la poarta asteptau autobuzul sa ne duca la avion. Deci am ajuns chiar la timp. Ca fapt divers, din Budapesta pana la Bucuresti am zburat cu un avion cu elice, nu cu turbina ca Boeingurile. A fost prima data pentru mine.
Cam asta a fost. Acum urmeaza Frankfurt in martie, dar acolo am mai fost. :)

duminică, 31 ianuarie 2010

Descoperirile inginerului Serbanescu, partea 1

Am observat asta de ceva vreme dar nu am constientizat pana de curand. Intai nu mi-a venit sa cred, mi-am zis ca nu se poate asa ceva, ca nu vad eu bine. Apoi m-am uitat mai atent si am tot intors situatia pe toate fetele. Cautam motive sa ma fi inselat, dar cu cat ma uitam mai mult cu atat observam minunea. M-am uitat si dimineata si seara, am zis ca sunt eu obosit si nu vad bine, dar vedeam foarte bine. Lucrurile erau foarte clare dar mintea mea parca refuza sa creada descoperirea. E incredibil, firele albe din barba mea cresc parca mai repede decat celelalte!!!

vineri, 29 ianuarie 2010

Romania in anul 2547


Romanii si-au dat seama abia acum ca stiau demult sa disocieze timpul de spatiu. Nu trebuia niciun dispozitiv complicat, nicio investitie de milioane de euro. Interdependenta era usor rupta prin asezarea comoda, tipica, intr-un pat sau fotoliu. Evident, deplasarea este zero si cu toate acestea timpul trece foarte repede.

Cu ocazia rezultatelor uimitoare ale Institutului de la Magurele, guvernul a decis sa aloce fonduri uriase pentru gasirea unei masini a timpului. Normal, pe buna dreptate s-a luat decizia aceasta, intrucat de acolo a plecat prima racheta construita integral din spuma poliuretanica, cu chedere fixate cu silicon si geamuri securizate construite la Arad. Racheta a reusit oarecum sa se aseze pe orbita, lovindu-se de statia spatiala internationala. Obiectivul noului program finantat cu fonduri proprii este demonstrarea ca insusi Romania este o mare masina a timpului. Din 1980 si pana astazi, tara ba a stat pe loc, ba s-a intors spre trecut.

Statul saluta si felicita muncitorii care au reusit sa lege canalul Dunare - Marea Neagra de Lacul Morii, facand din Bucuresti cel mai important port din tara. Ceea ce au inceput intelectualii condamnati la munca silnica pe Valea Carasului au terminat oamenii angajati cu carte de munca si cu sufletul impacat, reusind sa sape un kilometru de canal in 40 de ani. In sfarsit, linia 41 a scapat de comerciantii insistenti, acestia lucrand acum cot la cot cu filipinezii in port. Nici nu se mai deosebesc de asiatici.

Intrucat oficialii au tinut prea mult la proiectul "Lacul Morii - Marea Neagra", lucrarile la tronsonul CFR Bucuresti - Constanta, supranumit si magistrala albastra, au fost abandonate. Si-au dat seama ca oricum se ajunge mai repede pe calea apei, cu vaslasi puternici, evident filipinezi.

Dupa gripa porcina din 2010, gripa lemuriana din 2135 si cea porcusoro-guineana din 2321, tara se confrunta acum cu o noua epidemie: gripa romanes dabules, luata de comerciantii plecati din tramvaiul 41 de la filipinezi, cu mutatiile de rigoare. Atentie! Cine acuza sunete de acordeon in urechi pe ritmuri nebunesti orientale, utilizarea involuntara a expresiei "mancati-as" si transformarea dintilor in galben auriu, este clar contaminat. Nu exista vaccin si nici nu se va face vreodata.

Dupa o lupta aproape supraomeneasca, tara a reusit sa scape de cocalari si pitipoance. Ministrul culturii, filipinezul Lyn G, i-a trimis pe toti in Filipine, chipurile in schimb de experienta. Pozitionarea semnificativ mai aproape de fabricile Nike si Adidas i-a facut sa ramana acolo. Lyn G este in continuare adulat de multimi, fiind vazut ca un viitor presedinte. Dintre cei 60.000 de romani ramasi, se spune ca 50.000 il vor vota sigur.

S-au mai inaugurat 52 de kilometri de autostrada, intre Drajna si Fetesti. Acolo era deja autostrada facuta, insa ministrul a vrut numai sa-l vada pe urmasul lui Mircea Badea cum danseaza cu pene in jurul sortului, in Domul Chinezilor, fosta Piata Victoriei.

S-a construit prima masina pe baza de aer, la uzina de la Jegalia. Aceasta are doua randuri de vele si functioneaza cu aerul care vine cu putere din spate, sub forma de vant. Google Jegalia saluta ideea eco si promite discounturi babane pentru angajatii care isi procura asa ceva.

Dupa ce am luat Insula Serpilor inapoi, un oarecare Cristi Columb Batman a reusit sa ajunga acolo cu o pluta construita din PET-uri, repetand oarecum episodul cu Luna din 1969. Cristi a pus un pas mic pentru el, dar un pas urias pentru Romania. Abia avea loc sa stea in picioare pe insula...

Dupa ce arabii au dat chix cu petrolul, secand toate pungile inclusiv pe cele de sub ochii seicilor, satul Alunu din Podisul Getic, singurul din lume care mai detine petrol, e mandru sa anunte ca tocmai a terminat constructia celei mai inalte cladiri din lume, masurand 12.500 de metri de la fundul Groapei Marianelor. Cladirea e totodata si unica de 7 stele si jumatate, jumatatea aceea fiind desigur echipa Stelei, patronata de catre vanzatorul de labe de scafandru special concepute pentru filipinezi, Gigel Becali.

Dupa succesul fenomenal al programului "Cornul si Laptele", desfasurat pe mai bine de 500 de ani, guvernul anunta prima modificare importanta: micutii vor primi din acest an acadele cu gandacei (nu de Elena Farago), file de rozatoare si piept de sarpe marinat, toate productii pe care asiaticii au tinut mortis sa le impuna pe plan local. Noi le-am dat candva un deget, ei ne-au luat toata mana si iata ce ne dau acum inapoi...

Dan Daniel Danut Diaconescu e mandru ca a reusit sa mute iar sediul OTV-ului. Televiziunea de garsoniera si apoi de hala este acum fericita intr-o locatie exotica: groapa de gunoi din noul sat de pelerinaj Elodieni, din podisul Hartibaciu, acolo unde s-a descoperit, sub un bustean, o punga de plastic care se presupune ca ar fi chiar a Elodiei. Senzational: punga avea scris pe ea "Mezeluri de la Mutunache, acum cu pudra rosie de gandaci".

marți, 26 ianuarie 2010

Pre Amsterdam

Luni plec la Amsterdam. Din pacate plec cu serviciul si tot din pacate merg si sefii. Dar nu o fi dracul asa de negru, poate ajung si eu sa vizitez cate ceva, sa fac cateva poze.
Promit sa revin cu un post Post Amsterdam :). Sper sa fie la fel de entuziasmant (cel putin pentru mine a fost sa il scriu) cum a fost cel despre Hamburg. :)

P.S. Nu plec eu singur cu sefii :)) Noi suntem 6 (angajati) si ei sunt 2 (sefi).

Scorpions se retrag

It was always our pleasure, our purpose in life, our passion and we were fortunate enough to make music for you - whether it was live on stage or in the studio, creating new songs.

While we were working on our album these past few months, we could literally feel how powerful and creative our work was – and how much fun we were still having, in the process. But there was also something else: We want to end the Scorpion’s extraordinary career on a high note. We are extremely grateful for the fact that we still have the same passion for music we’ve always had since the beginning. This is why, especially now, we agree we have reached the end of the road. We finish our career with an album we consider to be one of the best we have ever recorded and with a tour that will start in our home country Germany and take us to five different continents over the next few years.

We want you, our fans, to be the first to know about this. Thank you for your never-ending support throughout the years!

We uploaded the very first snippets from our new album for you.

And now… let’s get the party started and get ready for a “Sting in the Tail”!

See you on the world tour,


Yours
Scorpions

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Pentru binele tuturor

Noul Firefox 3.6

Mi-am pus zilele trecute Firefoc 3.6 si primul lucru pe care l-am descoperit e ca are skin-uri mai frumoase ca inainte. Acum, de fiecare data cand il deschid, ma intampina un pastel. :)

vineri, 22 ianuarie 2010

Pleac-ai nostri, vin ai nostri, noi rămânem tot ca prostii

Constantin Tanase (acum 65 de ani)

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!
Si cu asta ce-am făcut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem nouă guvernare,
Si cu asta ce-am făcut?

Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în săracie,
Si cu asta ce-am făcut?

Ia coruptia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare,
Si cu asta ce-am făcut?

Pentru-a câstiga o pâine,
Multi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin tări străine,
Si cu asta ce-am făcut?

Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize,
Si cu asta ce-am făcut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Si cu asta ce-am făcut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Tara-i plină de vedete,
Si cu asta ce-am făcut?

Pleacă-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarăsi am votat ca prostii,
Si cu asta ce-am făcut?

joi, 21 ianuarie 2010

Probleme Gogule?

Inca nu am descoperit de unde se cumpara, ca as lua si eu o cutie.