Barlogul Lupului Alb

Noul sport national

2011-06-24T17:22:00.002+03:00

De ceva vreme incoace am observat ca sportul national al romanilor nu mai este oina. Nu, nu este nici fotbalul. Noul sport national este... sunteti pregatiti?... claxonatul viteza!!! Serios!
E ca la Formula 1. Toata lumea sta pe pozitii si se uita la semafor... lumina rosie e aprinsa... toata lumea e cu mana pe schimbator (sau pe... atceva daca masina e hidramata).
Se aprinde lumina galbena... incep sa se tureze motoarele... se incordeaza muschii pe volan... ochii se lipesc de semnafor.
In sfarsit se aprinde mult asteptata lumina verde siii... cine claxoneaza primul castiga. De obicei claxoneaza aia din al treilea sau al patrulea rand, probabil ca aia vad mai bine semaforul si reactioneaza mai rapid. Din pacate acest sport e inca la inceput si nu se castiga nimic din el in afara de injuraturi... cel putin din partea mea.

In continuarea postului anterior: poate la masinile scumpe (cele fara circuit de semnalizare) se va introduce o camera video care sa recunoasca semnaforul cand il vede si cum apare culoarea verde sa claxoneze automat. Parca vad si un top...
3. Masina X / 0-100 km/h in 7.2 sec / claxon in 1.1 sec
2. Masina Y / 0-100 km/h in 7.4 sec / claxon in 0.9 sec
1. Masina Z / 0-100 km/h in 6.6 sec / claxon in 0.7 sec
...o sa se treaca si in specificatiile masini campul "horn reaction time"...si parca vad si o reclama: Masina Q... the fastest horn in the west... si pe fundal ... wa wa waaaa... o melodie de Enio Moricone.

Inventie revolutionara in industria auto

2011-05-18T10:39:00.000+03:00

Am observat asta in special la masinile scumpe, dar si cei cu masinile mai ieftine incearca sa tina pasul. Cum spuneam, inventia asta revolutionara este... bababibammmm.... ca nu se mai monteaza partea de semnalizare. Am observat in trafic faptul ca in general masinile scumpe nu dau nici un semnal la schimbarea directiei de mers si m-am gandit ca poate e o chestie care tine de lux, adica dai atatia bani pe masina aia si te mai obosesti sa mai si semnalizezi? Logic, nu? :) Astia cu masini mai ieftine si care sunt prevazute cu circuit de semnalizare incearca si ei saracii sa tina pasul si sa nu mai foloseasca maneta aia, dar se impiedica de ea si mai arunca un semnal din cand in cand. Probabil cand o sa avanseze tehnologia asa de mult astfel incat sa controlezi masina numai prin puterea gandului o sa se reintroduca si semnalizarea, ca nu o sa mai fie un lucru stresant pentru soferi.

Sa ne apucam de jocuri :)

2011-04-12T09:19:00.000+03:00

Invataturile din World of Warcraft au salvat de la moarte doi copii din Norvegia.

Hans Jorgen Olsen, un baiat de 12 ani din Norvegia, a reusit sa se salveze pe el si pe sora sa dupa ce au fost atacati de un elan. Nu ar fi reusit acest lucru daca nu si-ar fi exersat abilitatile in jocul online World of Warcraft.

Hans si sora lui au intrat in incurcatura dupa ce au intrat pe teritoriul elanului in drumul lor prin padure spre casa. Atunci cand animalul i-a atacat, Hans a stiut ca primul lucru pe care trebuie sa il faca e sa ii atraga atentia(„taunt”) si sa-l provoace pentru a-i lasa surorii sale timp sa fuga.

„Taunting-ul” este o miscare din World of Warcraft in care jucatorul atrage monstrii asupra lui pentru a-i proteja pe cei cu armuri mai slabe.

Dupa ce Hans a devenit tinta, si-a amintit de un alt truc pe care l-a invatat in nivelul 30 din joc – si-a simulat moartea. Elanul si-a pierdut interesul fata de tinta si s-a indepartat. Atunci cand a fost in siguranta a fugit inspre casa ca sa-si impartaseasca experienta.

buna traducerea :)))

2011-01-12T11:19:00.000+02:00

Am avut nevoie acum cateva zile sa traduc ceva din romana in engleza, asa ca am apelat la un dictionar online. Intamplator am dat peste traducerea urmatoare care m-a distrat foarte tare. Cred ca e buna pentru persoanele goth sau emo.

Este o expresie englezeasca si foarte reala.

Ce comanzi si ce primesti

2011-01-10T14:05:00.000+02:00

Povestea românilor din Chicago arestaţi de trupele speciale SWAT pentru că tăiau porcul în curte

2010-12-29T15:05:00.001+02:00

:)))))))))))

În oraşul lui Al Capone, românii au reuşit să schimbe Masacrul de Sfântul Valentin cu Masacrul de Ignat. Ţipete puternice şi sânge peste tot - aceasta este imaginea care i-a şocat până şi pe cei din trupele SWAT.

Crăciunul nu va mai fi niciodata la fel pentru o comunitate din români din Chicago, pentru care tradiţiile de-acasă au însemnat o sperietură grozavă. S-a întamplat acum un an de zile, pe 20 Decembrie - de Ignat. Românii au ieşit cu porcul în curtea casei unde au trecut la treabă ca acasă.

Nu s-au gândit însă că vecinii lor n-au mai auzit asemenea ţipete de pe vremea Prohibiţiei, când Al Capone şi ai săi dominau străzile. Alertaţi de zgomote, aceştia au sunat la poliţie, de unde au venit în mare viteză trupele speciale.
Membrii SWAT au fost îngroziţi când au găsit o baie de sânge în curtea românilor. Unul dintre ei înjunghia porcul, altul colecta sângele într-un lighean, iar un al treilea pârlea carnea cu o butelie şi o lampă cu gaz. Scene care i-au dus pe poliţişti cu gândul la ucigaşi în serie.

Luaţi pe sus şi duşi la secţie să dea declaraţii, românii au scăpat doar cu ajutorul unui conaţional avocat. Acesta a pledat cauza lor, bazându-se pe o lege ce acorda dreptul la libertate culturală în privinţa ritualurilor tradiţionale. Românii au scâpat doar cu un avertisment şi au intrat într-o perioadă de 2 ani de monitorizare.

Jurnalistii din ziua de azi

2010-12-09T10:26:00.000+02:00

Nici sa scrie nu mai stie ei.

Petitie contra denumirii de rom/roma/romanis si revenirea la cea de tigan...

2010-12-07T09:30:00.000+02:00

Intrati si votati:
http://www.PetitionOnline.com/qd3xx666/petition.html

Macar dati mai departe daca nu va intereseaza.

Pe site gasiti textul urmator:

To: Catre Parlamentul Romaniei, Domnilor Senatori si Deputati :

In ultimul timp temele principale ale stirilor a fost legata de reactia
ostila mpotriva cetatenilor romani din Italia si mai nou si din alte tari
europene.

Aceasta reactie fara precedent indreptata impotriva tuturor romanilor
stabiliti in aceste state a pornit mai ales de la comportamentul anormal si
infractional al unei etnii minoritare de cetateni romani, si anume tiganii
sau etnia romilor. Aceasta etnie nu este specifica Romaniei, ea
intalnindu-se in majoritatea tarilor europene in diverse proportii, dar noua
sa denumire de romi (roma/romani/romanies in engleza) este asimilata mai
ales cu numele tarii noastre: Romania , raspandindu-se astfel o confuzie care
s-ar putea dovedi fatala pentru viitorul european al poporului roman.

Cand cetateanul italian, de pilda, citeste un articol in care se
intrepatrund termenii "romeno" si "rom", este normal sa se afunde intr-o
confuzie care, incetul cu incetul, duce la o suprapunere mentala a celor
doua denumiri.

Odata aceasta suprapunere instalandu-se, ea functioneaza si in sens invers;
astfel auzim cum pe stadioane suporterii unor echipe adverse scandeaza:
"tiganii, tiganii", referindu-se la romani. Rezultatul pe termen mediu si
lung pentru populatia Romaniei in raport cu popoarele europene poate fi
devastator, instalandu-ne in coada Europei. De aceea, inainte de a vedea ce
este de facut, merita studiat cum s-a ajuns in aceasta situatie.

Tiganii sunt un popor migrator. Migrarea tiganilor din India in Europa s-a
facut intre secolele al IX-lea si al XIV-lea, in mai multe valuri. Odata cu
intrarea lor in Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au
capatat si numele etnic pe care il poarta astazi , Tigani. Aflandu-se pe
teritoriul Greciei si-au atribuit denumirea unei secte religioase grecesti
cu numele Athinganis sau Atsinganos care insemna "de neatins". Prima
atestare a tiganilor in Imperiul Bizantin este continuta intr-un text
hagiografic georgian, care dateaza din jurul anului 1088; aici se face
referire la asa-numitii Adsincani, renumiti pentru vrajile si faptele rele
pe care le fac. Istoria europeana a tiganilor incepe la inceputul secolului
al XIV-lea, cand acestia au patruns in Turcia, venind din Asia Mica. Prin
anii 1415 - 1419 ii intalnim in toata Europa Centrala, din Ungaria pana in
Germania . Pe la 1422, o banda numeroasa de tigani coboara in Italia, pana la
Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a inceput mult inainte
de valul de tigani veniti din Romania ). In deceniul urmator au ajuns pana in
Franta, Spania, Anglia si Scandinavia . Aici ei preiau denumirea de
"egipteni" (Gypsies), foarte curand li s-a fixat numele pe care il poarta si
astazi.

Foarte interesant este ca tiganii si-au atribuit intotdeauna numele altor
etnii sau popoare care le-au ingaduit sa-si ascunda etnia:
"Satra" vine de la casta Kshatria (razboinica) careia nu i-au apartinut
niciodata.
"Tigan/Zigeneur/Zingaro etc" vine de la "Athinganoi", secta religioasa
grecesca recunoscuta pentru activitatea de prezicere, tiganii n-au au
apartinut niciodata acestei secte..
"Gypsy" vine de la "Egyptian" cum si-au spus acum vreo 600 de ani pentru a
primi bani, locuinte si mancare pe gratis, pretinzand ajutor ca fiind
crestini egipteni aflati in pelerinaj.
"Yansser" cum sunt cunoscuti la New York , vine de la ienicer turc, cum s-au
prezentat tiganii emigrati in America pe la 1900. In Germania numele cele
mai folosite sunt Zigeuner si Sinti. In limba franceza s-a impus numele
Gitanes. In limbile engleza si spaniola, Gipsy, respectiv Gitano. In
Danemarca, Suedia si Finlanda s-au prezentat sub numele de Tattan (tatari).

Precum se vede, tiganii s-au raspandit in toata Europa, venind din India
prin Asia Mica si nu constituie sub nici o forma o problema legata de
poporul roman, mai mult decat de cel maghiar, francez sau spaniol, de
exemplu. Cea mai timpurie informatie scrisa despre prezenta tiganilor pe
teritoriul Romaniei dateaza din 1385. De la primele atestari ale prezentei
lor in Tara Romaneasca si Moldova, tiganii au fost robi si vor ramane timp
de mai multe secole, pana la legile de abolire a robiei de la mijlocul
secolului al XIX-lea. In mod paradoxal, perioada cea mai buna a tiganilor a
fost in perioada regimului comunist. In anii '70 PCR-ul in primii ani ai
comunismului a manifestat in ce-i priveste pe tigani, un fenomen de
neconceput inainte: in aparatul de partid, in militie, armata si organele de
securitate au fost angajati un numar relativ mare de tigani care au lansat o
politica de formare a unui nationalism tiganesc de colonizare a satelor
sasesti si svabesti cu tigani adusi nu numai din toata Romania, dar adusi si
din exteriorul Romaniei (Cum va explicati ca in satele din sasime sau
svabime in care nu vezi tipenie de alta etnie decat de tigani ce vorbesc
limbi precum bulgara, rusa, slovaca etc?). Imediat dupa '90 Nicolae Gheorghe
apare ca membru GDS, publica la Revista 22, este trimis la tot felul de
simpozioane internationale, devine membru Soros, lanseaza tot felul de
programe pentru tigani, precum si infiintarea de catedre universitare
tiganesti. Aceasta ascensiune a unor tigani s-a petrecut mai ales in
conditiile politicii sociale a regimului comunist, care urmarea incurajarea
categoriilor sarace si distrugerea vechii structuri sociale, refractara
noilor randuieli. Asa se explica de ce, nu in putine comune, in functia de
primar a fost pus un tigan. Datorita originii sociale "sanatoase" tiganii au
fost promovati mai departe, facand cariera politica, ajungand in aparatul
superior de partid. Ascensiunea lor s-a datorat nu originii lor etnice, pe
care de altfel cei mai multi o declinau, ci pentru ca proveneau din
categoriile sarace. Acesti tigani adevarati, oameni ajunsi in anumite
functii, vor avea un rol important in promovarea etnica si in regimul ce a
urmat regimului comunist. Si sub aspect locativ tiganii au facut un
important progres in anii socialismului. Cocioabele care reprezentau
habitatul natural al tiganilor pana in anii '50 au fost schimbate cu
apartamente in blocurile nou construite, iar din anii '70, '80, cu locuinte
in case nationalizate. Asa s-a ajuns in situatia de astazi, cand centrul
multor orase mai este ocupat de tigani.

Sunt cateva elemente importante care nu pot fi ignorate:
1) Generalul (seful) securitatii din jud. Sibiu in '71 era un tigan

2) Nicolae Gheorghe devine secretarul personal al lui Cioaba in '71-'72
3) Cioaba e var primar cu Ion Iliescu (se poate verifica)
4) Cioaba participa la primul congres tiganesc de la Londra din '71 unde
apare prima oara etnonimul de Rom
5) Anii '70 inseamna plecarea masiva a sasilor
6) Securitatea organizeaza un program de colonizare cu tigani a sasimii si
svabimii
7) Scopul nu a fost integrarea tiganilor. Integrare inseamna o populatie
minoritara tiganeasca intr-o populatie majoritara de alta etnie. O
majoritate tiganeasca cu o minoritate ignorabila de alta etnie nu duce la
integrarea tiganilor, ci la asimilarea celorlalti.( Dau cazul unor moldoveni
din Galati asimilati in tigania din Garcini, de langa Brasov ).

Dupa 1989 s-au produs unele transformari majore in comportamentul populatiei
de tigani. Pe fondul liberalizarii economice, o parte din ei au inceput
diverse afaceri, dintre care multe profitand de haosul legislativ de la
inceputul anilor '90, dar si de dispretul general fata de legi, au ajuns sa
aduca unei parti a tiganilor sume importante pe care s-au cladit clanuri
puternice, care folosindu-se de patura saraca a tiganilor, domina lumea
interlopa, cu ramificatii importante in sfera politicului. De asemenea,
profitand de deschiderea granitelor, o mare parte dintre tigani au emigrat,
stabilindu-se mai ales in Spania, Italia si Franta, unde constituie
comunitati importante. Dupa 1996 se axeaza exclusiv pe dezvoltarea
organizatiilor politice tiganesti din Ardeal, a promovarii tiganilor
ardeleni in tot felul de organizatii politice, de a infiltra absolut totul..
Este clar ca e vorba de nasterea unui nationalism tiganesc, bazat pe
etnonimul roma, bazat pe ideea teritoriala, Romania .

Este interesant ca, mai ales in afara granitelor, ei nu se autoidentifica
drept tigani, ci romani.

Schimband saracia din tara cu ghetourile din strainatate, aceasta populatie
de tigani dezradacinati, si pierzand si urma de identificare culturala,
comite un numar important de infractiuni, care atrag asupra ei antipatia
populatiilor native ale acestor tari. Aceasta antipatie, datorita confuziei
create de denumirea de roman cu cea de rom, ca o denumire moderna a
tiganilor, se transfera asupra poporului roman in ansamblu. Ca si cum
denumirea de "rom" simpla nu ar fi fost de ajuns etnonimul a ajuns pana la
forma "romani/romanies" in limba engleza care este limba in jurul careia se
invarte intrega lume. Recentele evenimente din Italia o dovedesc din plin.
Dar cum s-a ajuns la denumirea de rom si la impunerea ei ca obligatorie in
actele oficiale din Romania ?

Agresiunea lexicala rom/roma/roman - romani/romani - romanies/romanians -
romanes/romaneste, a fost aplicata asupra tarii si natiunii noastre imediat
dupa 1990, in cadrul unui program complex dezvoltat de Fundatia Soros in
Romania. Beneficiind de numerosi membri ai etniei tiganesti in guvernarile
Romaniei - sunt notorii Ion Iliescu sau Adrian Nastase - dupa
"Memorandumul" lui Petre Roman, care oficializa denumirile paralele, nimic
nu le-a mai stat in cale schimbatorilor de limba si istorie. O prima disputa
a fost cea legata de cuvantul "romi", romanii fiind prostiti apoi ca aceasta
va fi inlocuita cu "rromi", o alta formula care doar a sporit debandada
lexicala. De amintit, ca fapt divers, ca in anii 1995, limba cu care Soros
vroia sa inlocuiasca tiganeasca primise numele de "romalli", forma care nici
nu se putea declina si care a fost inlocuita ulterior cu "romani" si
varianta "rromani". Apoi, pentru a se apropia de scopurile reale, a fost
modificata cu "roma/romani/romanies". Confuzia este generala, inclusiv la
nivelele academice ale intelectualitatii din tarile afectate de valul de
imigratie si/sau infractionalitate tiganeasca. Cine ce sa mai inteleaga?!.
Strigator la cer este ca denumirea nu are nici o baza istorica, tiganii nu
au fost purtat niciodata de-a lungul istoriei acest etnonim si provine din
cuvantul "DOM", care pe limba originara a tiganilor inseamna "om".

Prin denaturare (voita) "dom" s-a transformat in "rom" cu "r" accentuat,
apoi din "rom" s-a trasformat in "roma" apoi in "romani" si in "romanies" .
S-a ajuns astfel incat tiganii sa aibe numele identic cu al romanilor in
limba engleza . Romani cu romani si romanies cu romanians ( doar ca in
engleza nu exista diacritice dupa cum vedeti iar la o un simpla cautare pe
google a cuvantului romani se vor afisa linkuri cu tigani) Practic
denumirile sunt identice.

In toata perioada post-decembrista s-a manifestat o presiune constanta din
partea unor organizatii sau din partea unor politicieni, personalitati de
frunte cu ascendenta roma, in folosirea in documentele oficiale a
etnonimului "rom". Ca un raspuns la aceste presiuni, prin Memorandumul
H03/169 si 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat primului ministru de
atunci, Nicolae Vacaroiu, ministrul de externe Teodor Melescanu recomanda
folosirea in continuare in documente a cuvantului "tigan" in concordanta cu
cuvintele folosite in celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro
etc., pentru evitarea unor confuzii nefericite cu numele poporului roman.
Presiunile continua si in 2001, Petre Roman, ministrul de externe, semneaza
un nou Memorandum cu numarul D2/1094/29.02.2000 catre prim-ministrul Mugur
Isarescu, in care, in virtutea dreptului de autoidentificare al
populatiilor, recomanda folosirea obligatorie in toate documentele oficiale
romane a denumirii de rom pentru a identifica etnia tiganilor. Mugur
Isarescu isi insuseste Memorandumul si emite o hotarare de guvern in acest
sens. Trebuie precizat ca documentele UE referitoare la denumirea de "rom"
erau indicative, si nu obligatorii.

Pe de alta parte, nimeni nu contesta dreptul la autoidentificare, care este
un principiu european general. Dar in cadrul procesului de autoidentificare
nu trebuie sa existe suprapuneri peste denumirea istorica a unor popoare
europene existente. Sa nu uitam exemplul Greciei care a refuzat sa
recunoasca Republica Macedonia pentru ca se crea confuzie cu denumirea unei
provincii istorice grecesti (Reteaua Soros Open network fiind si aici
vectorul principal in creearea acestei denumiri). Azi s-a ajuns la denumirea
de FYR ( Former Yougoslavian Republic ) Macedonia . Dar ce putem astepta de la
o clasa politica ce este mai preocupata de interesele personale marunte in
detrimentul intereselor nationale, compusa din indivizi fara perspectiva
istorica, ce se promoveaza unii pe altii pe criterii de cumetrie, si nu de
competenta. Rezultatele se vad. In conditiile In care Romania ocupa prin
Leonard Orban postul de comisar european pentru multilingvism, Republica
Moldova impune limba moldoveneasca (o inventie bolsevica) drept limba
oficiala recunoscuta in UE. S-a spus la momentul nominalizarii ca
portofoliul pentru multilingvism este prea mic ca importanta pentru
comisarul roman. Realitatea a dovedit contrariul.

In timp ce Bulgaria lupta pentru a impune denumirea de evro pentru euro,
oficialii romani nu au schitat nici un gest in problema limbii
moldovenesti.Privitor la problema tiganilor in ansamblu si a nefericitei
denumiri de rom, fara indoiala ca avem nevoie de minti luminate, si nu de
teribilismul unui ministru de externe ca si Cioroianu, care in suita gafelor
monumentale, declara ca ar fi bine daca am cumpara o parte din Sahara pentru
a-i muta pe concetatenii nostrii tigani. Nu de fanfaronada ieftina si
paguboasa avem nevoie. Romii romani (suna interesant, nu-i asa?) sunt si ei
cetateni cu drepturi egale. Romania trebuie sa conlucreze cu UE in programe
de afirmare a identitatii culturale a populatiei de tigani in paralel cu
integrarea lor sociala si cresterea nivelului educativ.

In ceea ce priveste denumirea de rom, chiar daca ne aflam in ceasul al
12-lea, este necesar un plan de masuri diplomatice, intinse poate pe mai
multi ani, pentru a sensibiliza organismele europene si a se indrepta
aceasta mare eroare de a denumi o populatie transfrontaliera cum sunt
tiganii cu un nume atat de apropiat si generator de confuzii, de numele
istoric al poporului roman.Luand in considerare progresia demografica pana
in 2025, cand pe fondul declinului de natalitate la romani si maghiari si al
scaderii mortalitatii la tigani, acestia ar putea reprezenta un procent
semnificativ din populatia Romaniei, depasindu-i pe maghiari, la care
adaugam confuzia din ce in ce mai pregnanta a numelui de rom cu cea de
roman, pozitia Romaniei in familia europeana apare intr-o pozitie tot mai
ingrijoratoare.

In absenta unui plan concret ce trebuie urmarit cu consecventa, cred ca sunt
toate sansele ca in constiinta civica europeana sa se consolideze credinta
ca Romania chiar este tara romilor (daca nu s-a intamplat deja) si se
prefigureaza tot mai mult ideea domnului Teodor Melescanu care spunea ca se
doreste creerea unui stat tiganesc in Romania, ca Romania va fi in curand
tara tiganilor ..

Orice nationalism se bazeaza pe:
1) limba comuna (in sensul acesta s-au pornit alte campanii mincinoase
demarate de reteaua Soros Open Network care incearca sa inventeze o limba
tiganeasca impletita cu romana si care au denumit-o Romani Vlax, exact Vlax
! nu era de ajuns ca ne-au furat etnonimul de roman acum vor sa ne
compromita si etnonimul de valah/vlah . Aceasta teorie strigatoare la cer
este avansata de un anume Ian F. Hancock care isi publica lucrarile prin
intermediul organizatiei Soros. Cercetatorul mentionat mai sus si care se
recomanda drept "Romani" cu descendenta britanica si maghiara, este profesor
de Studii Romani la Universitatea din Texas . El incearca si probabil
reuseste sa convinga multi naivi, inclusiv pe site-ul Universitatii
americane, ca "olahii" sau "vlahii" sunt de fapt tigani, de unde ar veni si
denumirea limbii Vlax Romani, prezentata ca "un dialect al limbii romane"
vorbit de populatia "Vlax/Vlach".. Este revoltator si intolerabil, asistam
practic la rescrierea istoriei.
2) etnia comuna = natiunea
3) etnonimul
4) teritoriul
5) statul
6) drapelul
7) istoria comuna

Tiganii au purces pe calea definirii propriului lor nationalism. Au nevoie
de un teritoriu. Poporul ales drept victima sunt romanii. Sa lasam minciuna
si ipocrizia deoparte, daca considera numele tigan peiorativ atunci sa-si ia
numele lor original care este DOM si nu ROM.

Odihneste-te in pace, Adrian Paunescu

2010-11-05T13:16:00.000+02:00

"Daca in lume au fost sapte arte,
Jumatate dintr-una s-a stins"
Nicu Alifantis

Spaga la nemti

2010-09-03T20:43:00.000+03:00

Nu mai trebuie sa spun cum e cu spaga la noi pentru ca toata lumea stie. Plic de cafea, plic cu bani, pachet de tigari, bani fara plic, bani direct in cont, etc.

Acum vreo 2 saptamani am auzit o povestire cat se poate de adevarata despre cum e cu spaga in Germania. Omul a fost internat acolo din anumite motive pe care nici eu nu le stiu. Pe la mijlocul perioadei de internare, in purul spirit romanesc, a zis sa ii dea o "mica atentie" doctorului, ca asa e frumos. Zis si facut. Procura omul nostru o cutie cu 6 sticle de vin bun romanesc si o prezinta doctorului, dupa care se intoarce multumit in patul lui. Acum vine partea frumoasa. In ultima zi, inainte sa se externeze, ghici ce s-a intamplat! Vine doctorul la el cu o cutie cu 6 sticle de vin bun german si i-o face cadou. Ca sa vezi! Doctorul neamt a luat gestul ca pe unul de prietenie, nicidecum ca spaga.

Asta e diferenta dintre noi si ei, din pacate.

Intalnire de gradul...2...2,5...

2010-09-02T23:57:00.000+03:00

Toate bune...

2010-08-27T12:33:00.000+03:00

...toate frumoase. :) weekendul asta la munte, peste o saptamana concediu, mare... iar munte...concert... :)

Nume ciudate de site-uri

2010-08-03T16:23:00.002+03:00

10. Gotahoe

Evident, este vorba despre un site ce promoveaza turismul la Lacul Tahoe. Incercati www.gotahoe.com daca doriti sa aflati mai multe despre acesta zona turistica superba.

9. Speedofart

Site-ul aduce in atentia publicului creatii ale art designerilor in materie de spoturi si alte opere amuzante de arta - www.speedofart.com.

8. Cummingfirst

Pe site-ul www.cummingfirst.com gasiti prima biserica metodista din Cumming, Georgia. Acum nu e vina orasului daca are un nume inoportun, nu?

7. IP Anywhere

Nu, nu "I pee", desi asa se citeste. Este vorba despre un site ce ofera informatii despre software.

6. Molestationnursery

Mole Station Native Nursery din Wales are un site oficial. La prima vedere nu pare tentant deloc: www.Molestationnursery.com.

5. Powergenitalia

Suna a o piesa de Jon LaJoie, insa este numele unui site: Power Generators Italia, www.powergenitalia.com.

4. Therapistfinder

Need a rapist? Ah, adica... Need therapist? Incearca site-ul www.therapistfinder.com.

3. Penisland

Aduce cu numele unui magazin de jucarii erotice, poate. Dar este Pen Island, unde gasesti orice model de stilou, pe www.penisland.net.

2. Expertsexchange

Nu este un cabinet de chirurgie cu schimbare de sex, ci un site unde expertii schimba opinii intre ei legate de programare si IT: www.expertsexchange.com.

1. Whorepresents

Nici acesta nu este un magazin de cadouri. Who Represents este un site unde poti afla numele agentilor care reprezinta vreo vedeta.

De ce ne displace ca suntem romani : 30 de motive

2010-07-30T14:11:00.002+03:00

nu sunt de acord cu toate, dar fie.

1. Pentru ca ne uram intre noi:
Ardeleni vs. bucuresteni, olteni vs. moldoveni, posesori de Logan vs. posesori de BMW sh de la nemti, admiratori ai lui Mircea Badea vs. critici ai lui Mircea Badea, dinamovisti vs. stelisti, corporatisti vs. antreprenori, cumparatori vs. dezvoltatori imobiliari etc etc...

2. Pentru ca suntem "Gica Contra" din nastere. Orice initiativa in mintea noastra este sortita esecului:
"Cum, afacere in agricultura? Nu ai nicio sansa. Sa vinzi cartofi la piata, nuuuu! Sa deschizi un chiosc, nuuu, te mananca mafia locala, iti sparg astia magazinul, vine banca si iti ia casa, etc, etc...".. Nici nu vedem ca altii reusesc in jurul nostru...
"Eh, astia au pile"

3. Pentru ca indiferent cat de scurt este drumul de parcurs sau cat de aglomerat este traficul, noi ne urcam in masina:
"Ca sa ajung mai repede"

4. Pentru ca nu ne bucuram de viata:
Suntem mici robotei doborati de grija zilei de maine..

5. Pentru ca vecinii mai vechi din bloc se considera proprietarii ai locurilor de parcare publice din fata blocului.

6. Pentru ca ridicam 100 de biserici si 2 scoli.

7. Pentru ca ne infofolim copiii cu 2 tricouri si 3 pulovere chiar daca sunt 20 de grade afara.

8. Pentru ca suntem saraci din cauza prostiei si nu ne dam seama.. Nu am vazut in viata mea un om destept si muncitor care sa fie si sarac.

9. Pentru ca suntem egoisti:
Investim tot ce avem in propriile locuinte, insa nu vrem sa dam niciun ban pentru reparatia blocului in care traim, pentru parcuri, pentru curatenie publica, pentru multe altele...

10. Pentru ca l-am ales de trei ori pe Iliescu si de doua ori pe Basescu.

11.. Pentru ca desi avem o multime de femei frumoase, suntem o natie de "frustrati"

12. Pentru "Guta, Salam, Minune .... "

13. Pentru cozile de la loto de Craciun si inainte de alegeri.

14. Pentru ca nu suntem capabili sa ne adaptam la noile tehnologii. Parintii si copiii lor nu prea au ce discuta si pentru ca parintii nu sunt capabili sa porneasca un mp3 player sau sa intre pe yahoo.

15. Pentru ca la nunta invitam toti cunoscutii si necunoscutii:
"Ca sa iesim bine".

16. Pentru ca McDonald's este un succes in Romania.

17. Pentru ca romanii peste 40 de ani care mai fac ocazional un sport sunt atat de rari incat intorci capul dupa ei prin parcuri.

18. Pentru ca burta la barbat este 'sexy"

19. Pentru ca padurile noastre dupa 1 Mai arata ca o groapa menajera.

20. Pentru ca nu facem nimic daca nu suntem platiti.

21. Pentru ca nu intelegem termenul "solidaritate sociala" - multi dintre noi considera ca banii pe care ii dau la fondul depensii sunt un fel de "depozit bancar" pentru batranete. Nicidecum ca acesta este ajutorul nostru pentru batrani si bolnavii care nu mai pot munci.

22. Pentru ca facem rate la banca pentru plasma si masina de spalat vase fara sa ne pese de comisioane si dobanzi, apoi dam vina pe banci ca ne jefuiesc.

23. Pentru OTV

24. Pentru ca suntem invidiosi:
Pe colegul care a fost promovat, pe vecinul care si-a pus termopan, pe fratele care si-a facut vila si pe colega care arata mai bine. Nu ne intrebam ce au facut ei ca sa ajunga acolo (munca, sport, invatatura, efort etc). Nuu, e mai simplu sa gasim explicatii de genul: "si-o trage cu seful, fura, are noroc..."

25. Pentru milieul si pestele de pe televizor.

26. Pentru ca, desi turcii ne-au cotropit sute de ani, noi la scoala invatam despre cele cateva victorii pe care le-am avut impotriva lor. De parca "Istoria" trebuie sa fie motiv de mandrie, nu stiinta de studiu.

27. Pentru ca din scoala iesi asa cum ai intrat.

28. Pentru ca aruncam mizeria din masina pe geam.

29. Pentru ca mergem la Mall fara sa intentionam sa cumparam ceva.

30. Pentru ca donatorii de sange sunt muritorii de foame care au nevoie de bonuri de masa.

Update concerte 2

2010-07-02T17:28:00.001+03:00

1. Aerosmith. Am stat cam in spate, si din cauza schelelor si a celor cocotati pe ele nu s-a vazut prea bine, dar noroc cu display-urile alea :D. In schimb s-a auzit bine, ceea ce se intampla de obicei la trupele straine. Steven Tyler a fost in forma si a facut show ca de obicei. Au cantat melodiile lor cunoscute si publicul a reactionat ca atare. Am cantat si am dansat siii... altele. Am ramas putin surprins cand Joe Perry a cantat pe un Stratocaster lefthanded tinut invers.

2. Metallica & Co. Din pacate am pierdut Vita de Vie pentru ca era coada la intrare. Nu se pune ca am plecat mai tarziu de acasa, da? :)) Anthrax au fost OK desi eu nu ma omor cu ei. Dintr-un noroc chior am reusit sa in treu la Golden Ring cand a inceput Megadeath. Pe ei chiar asteptam sa ii vad si au fost OK. Vocea lui Mustain nu prea se auzea ca deh, nu erau ei trupa principala si nu era facuta pentru ei sonorizarea, dar a mers. Slayer nu prea m-au incantat. Vorba unui prieten, astia isi aleg un acord si canta pe el de la un capat la altul al melodiei. Sau cum a spus altcineva, parca ar fi aceeasi melodie pe repeat, ca prea sunt toate la fel. Apoi a venit Metallicaaaaa. Ma gandeam ca ei sunt mai putin metal decat cei dinaintea lor, dar au intrecut asteptarile. Au ridicat tempo-ul melodiilor ca sa sune mai agresiv (adica au cantat mai repede) si au tinut un super show. Artificii, flacari, iar display-ul ala mare din spate a fost demential. I-a scapat lui Hetfield la un moment dat un Budapest dar si-a dat seama si pana la sfarsit a repetat Bucharest de 1000 de ori. Azi am vazut ca un tip vinde pe net cu 100 de roni bucata pene aruncate de Metallica. Scump dom'le scump! dincolo era mai ieftin!

urmeaza Ozzy in octombrie :D

Update concerte: Clapton si restul lumii

2010-06-14T10:34:00.000+03:00

Mai intai a fost Phoenix Classics, care a fost o sinteza intre Rapsodia Romana Nr 1 in La Major si primul album de conceptie "Cei Ce Ne-au Dat Nume" pe de o parte, si o sinteza intre Rapsodia Romana Nr 2 in Re Major si albumul "Mugur de Fluier". A fost unul din cele mai frumoase concerte Phenix la care am fost. Sonorizarea a fost foarte buna (cel putin comparativ cu alte concerte Phoenix), asta si datorita unei echipe din Ungaria, ca din pacate la noi vad ca nu se gaseste nimeni mai rasarit. A fost o problema la Anule hanule si au trebuit sa se opreasca putin inainte de strofa a doua si un strop de microfonie pe sfarsit, dar in rest totul a fost ok. Nu cred ca l-am mai vazut pe Covaci facand atatea solouri intr-un concert Phenix pana acum, nu ca nu ar fi in stare. :) Si Cristi a fost la inaltime ca de obicei, e o placere sa il asculti si sa il urmaresti interpretand bucati din simfonii. Pe langa faptul ca au cantat Anule hanule care e melodia mea preferata de la ei, au cantat si Pavel chinezul, ceea ce a fost o surpriza foarte placuta, pentru ca e prima data cand am auzit-o live si nu stiu daca o sa o mai aud vreodata.

Apoi a venit Mircea Vintila in Fire. E ceva special la concertele astea din club, apropierea de scena creeaza un sentiment special. Si mai e, bineinteles, caldura din totdeauna a lui Mircea. A cantat melodiile lui bine cunoscute si publicul a reactionat ca atare, a cantat, a aplaudat, a interactionat. Intr-un cuvant, a fost frumos. :)

Apoi a venit concertul pe care il asteptam mai mult decat toate celelalte( ACDC, Aerosmith sau Metallica), si anume Eric Clapton. Ca sa folosesc o expresie din copilarie, a fost Clapton si restul lumii. A fost primul concert despre care pot sa spun ca trebuia ascultat de pe scaun, nu din picioare. A fost un concert pe care l-am savurat mai mult ca oricare altul. Mi-a placut stilul foarte degajat al lui si s-a vazut, atat la el cat si la Steve Winwood, profesionalismul care i-a facut sa ajunga acolo unde sunt. Cum spunea o inscriptie pe un gard acum multi ani si de care mi-a amintit o prietena inainte de concert, "Clapton is God".

Fericire

2010-05-25T17:30:00.003+03:00

Rezumat

2010-05-23T19:08:00.000+03:00

N-am mai dat pe aici de ceva vreme, si desi sunt mai multe lucruri care merita cate un post separat, o sa fac doar un rezumat. Partea cea mai frumoasa la toate evenimentele de mai jos a fost ca am avut-o langa mine pe mandra mea draga. :)

1. Noaptea muzeelor

Weekendul trecut a fost Noaptea muzeelor si cum mai multe muzee au fost deschise pana spre dimineata nu puteam sa ratam ocazia. Primul pe lista a fost Muzeul Municipiului Bucuresti si a fost foarte interesant sa vedem poze de acum multi ani si sa intuim unde au fost facute. Desi a fost cald a meritat. Dupa o mica pauza la Spring time ne-am indreptat catre Muzeul National de Arta, dar cand am vazut ca era coada pana la poarta am zis pas si ne-am continuat drumul catre Muzeul Enescu. Aici am prins sfarsitul unui concert foarte frumos de muzica veche si cand am ajuns noi sala de concerte era plina ochi, a trebuit sa stam pe margine. Dupa o mica pauza in care am profitat de faptul ca lumea a iesit si am prins locuri in fata pe scaun, am asistat la un concert foarte frumos sustinut de un cvartet format din vioara, viola, violoncel, si flaut. Din repertoriu au facut parte Besame mucho, Singing in the rain, Mana de carnaval si mult altele si aplauzele au fost din plin. Fiind trecut de 3 am luat-o incet spre casa, dar cum Muzeul National de Arta era deschis pana la 4 am trecut repejor si prin el a completat o seara minunata.

2. AC/DC

Duminica a urmat, bineinteles, mult asteptatul concert AC/DC. Am ajuns si noi pe la 5 ca orice persoana care se respecta si ne-am pozitnionat chiar in spatele gardului intre Golden si Normal. Aglomeratie mare moncher, dar asa e la concerte. Seara a fost deschisa de cei de la Down din care nu am inteles nimic pentru ca au avut o sonorizare infecta. Dupa ei au urmat Iris care s-au ridicat la nivelul numelui. Sonorizare buna, Cristi Minculescu intr-o forma buna, selectie buna a melodiilor. In lateral, Phil Anselmo (vocalul de la Down) a savurat si el concertul si la- felicitat pe Cristi cand a trecut pe langa el. La ora 9 fix (Down a inceput cu 15 minute mai devreme decat era programat iar Iris la ora 19:30 fix) au intrat pe scena cei de la AC/DC. Show-ul a fost total iar sonorizare ireprosabila. S-a auzit demential. Incepand cu locomotiva din care ieseau flacari, continuand cu stipteas-ul lui Angus si izmenele lui cu AC/DC, imensa papusa Rosie, clopotul urias de la Hell's Bells, ploaia de confeti si terminand cu salvele de tunuri de la For those about to rock, totul a fost super. Bineinteles, mai putin faptul ca dupa concert am facut 30-40 de minute pe jos pana in centrul vechi, dar asta e doar un lucru minor.

3. Mircea Baniciu

Joi a fost in Club Fire un concert Mircea Baniciu. Jovial ca de obicei, a facut un concert frumos de 2 orealaturi de Vladi Cnejevici si in partea a doua Teo Boar. Publicul nu s-a lasat mai prejos si nu l-a lasat pe Mircea sa coboare de pe scena fara doua bisuri. Intotdeauna e placut sa ai cantaretul aproape, iar cantarile din cluburi au farmecul lor special. A fost o seara frumoasa.

Exista coincidente?

2010-04-27T10:24:00.000+03:00

Acum vreo 2 saptamani ma suna o tanti de la Orange si imi propune sa imi schimb abonamentul, sa trec la unul modern, cu nume de animalut - eu avand unul din ala de 3 euro, o optiune cu minute nationale si una pentru internet. Dupa ce imi face ea vreo 2 propuneri aleg eu un abonament cu 900 de minute in retea, 150 nationale multe SMS-uri in retea (din pacate) si niste MB pentru internet. Si cum stateam eu si ma gandeam ce o sa fac cu atatea minute, ca pana acum aveam doar 85 nationale si imi ajungeau, uite ca am si cunoscut pe cineva cu care, in 3 convorbiri, am consumat 250 de minute din alea 900. Poate nu e chiar coincidenta:)

Mentaaa

2010-04-22T12:36:00.000+03:00

Am fost ieri in Auchan sa imi cumpar ceai negru si ... surprizaaa... am gasit ceai negru cu menta :D si am luat si cu lamaie pentru diversitate:) Si am mai gasit ceai verde cu... exact :D tot cu menta :D

A, da, mie imi place menta :D

WW2 pe facebook

2010-04-20T22:11:00.001+03:00

din pacate nu pot sa pun poza ca e prea mare si nu se vede nimic. dar intra aici, merita ;)

http://ebaumnation.com/2010/03/09/ww2-as-seen-on-facebook

Cate lucruri trec pe langa noi fara sa la observam?

2010-04-13T19:28:00.000+03:00

Washinghton DC, o staţie de metrou într-o dimineaţă friguroasă de ianuarie...Violonis tul a cântat şase piese de Bach timp de 45 de minute, interval în care aproape 2000 de oameni au trecut prin staţie, majoritatea în drumul lor spre locul de muncă.
După 3 minute, un bărbat de vârstă mijlocie observă existenţa muzicianului. Încetine...şte şi se opreşte pentru câteva secunde înainte de a-şi relua grăbit drumul.
După 4 minute, violonistul primeşte primul dolar de la o femeie care îl aruncă fără a se opri din mers.
După 6 minute, un tânar se opreşte şi îl ascultă, sprijinindu- se de un perete. Mai apoi se uită la ceas şi îşi reia mersul.
După 10 minute, un copil de 3 ani se opreşte să asculte muzica, dar este tras repede de mama grăbită. În cele din urmă mama insistă şi baieţelul îşi continuă drumul, întorcându-şi neîncetat capul spre violonist. Acelaşi lucru se petrece şi cu alţi copii, dar fiecare părinte, fără excepţie, îşi forţează copilul să meargă mai departe.
După 45 de minute doar 6 oameni se opresc şi îl ascultă pentru puţină vreme. Aproape 20 îi dau bani, dar fără a se opri. Violonistul strânge 32 de dolari. În cele din urmă o tânără îl recunoaşte...
De fapt violonistul este Joshua Bell, unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. În cele 45 de minute, el a cântat una dintre cele mai complexe piese scrise vreodată, la o vioară ce valorează 3,5 milioane de dolari. Cu numai două zile în urmă, acelaşi Joshua Bell a cântat cu casa închisă la Boston, preţul unui bilet fiind în medie de 100 de dolari.
Aceasta este o poveste adevărată. I-a adus premiul Pulitzer ziaristului de la Washinghton Post care a făcut acest experiment sociologic, urmărind percepţia, gustul şi priorităţile oamenilor.

Apare firesc întrebarea :
dacă nu reuşim, măcar pentru o clipă, aprecia frumuseţea uneia dintre cele mai de seamă muzici scrise vreodată, în interpretarea unuia dintre cei mai mari muzicieni, la unul dintre cele mai minunate instrumente. .. CÂTE MULTE ALTE LUCRURI PIERDEM?

Ziua chitarelor

2010-04-11T14:28:00.006+03:00

Ieri a fost Ziua chitarelor 2. Ziua chitarelor e un atelier in care cativa chitaristi cunoscuti in lume canta si prezinta unele chestii din tehnica lor. Ieri au fost pe scena Brett Garsed, Richard Hallebeek, Andy Timmons, Greg Howe si Michael Angelo Batio. Toti chitaristi exceptionali. In topul preferintelor mele dupa seara de ieri (ca nu auzisem de toti pana aseara) sunt: 1. Andy Timmons, 2. Michael Angelo Batio, 3 Brett Garsed.

Feelingul lui Timmons e fenomenal, ca sa nu mai zic de sound si se vede ca pune suflet in muzica pe care o face. Si e un tip foarte simpatic, a vorbit cu toata lumea pe hol si a facut poze cu toti care vroiau.

Batio a facut un show total. A glumit, s-a agitat, a facut toata sala sa rada, a cantat la chitara lui cu doua grifuri - la ambele grifuri in acelasi timp si la fiecare grif alta partitura.

La Garsed mi-a placut tehnica de slide. E fantastic cum tine slide-ul (tubul ala pe care il pune pe deget) oblic ca sa ii iasa sunetul cum trebuie. Si face asta pentru ca nu a vrut sa isi acordeze chitara intr-un acord cum se face la slide, preferand standard tuning.

In final, o melodie foarte frumoasa de la Andy Timmons. Electrig Gypsy.

O seara frumoasa

2010-04-09T13:41:00.000+03:00

Aseara am fost in Fire la un concert de folk in scop caritabil. Nu au fost nume sonore pe afis, dar muzica a fost buna, atmosfera foarte placuta si berea rece. :) Lume veche, lume noua, toti zambind si destui cantand :). S-a cantat Phoenix, Vali Sterian, Ducu Bertzi, Karma, Pasarea Colibri, cantece de munte, compozitii proprii si multe altele:)
Multumesc Kata pentru invitatie si la cat mai multe ;)

Cu intarziere

2010-04-05T20:53:00.000+03:00

Acum 2 saptamani am poposit pe la Frankfurt cam 5 zile. Nu am nimic special de povestit ca nu am avut timp de nimic pe acolo.

Totusi... intr-o seara am ajuns la un restaurant cu specific australian si ca sa fiu in ton, am comandat impreuna cu colegul meu un platou cu.... crocodil, strut si cangur. :)

S-a deschis sezonul

2010-04-02T19:14:00.000+03:00

Azi am adus motorul acasa de la iernat (da, stiu ca e cald de 2 saptamani dar saptamana trecuta am fost plecat). Cu ocazia asta declar deschis sezonul de motociclit.

Un minut de liniste

2010-04-01T15:01:00.000+03:00

Aseara am ajuns in fata blocului, am deschis usa si cand m-am intors tocmai trecea pe acolo o pisica. M-am lasat pe vine si am vorbit cu ea, am chemat-o, si incet incet, mirosind cu teama, a venit pana aproape de mine. Am intins mana si am ingaiat-o incet si cand a vazut ca am intentii pasnice s-a apropiat mai mult si s-a asezat intre picioarele mele sa o mangai. Statea cuminte si tine ochii aproape inchisi, cum fac pisicile cand le place ceva. Incet, in timp ce o mangaiam, s-a ridicat in labele din spate si pe alea din fata le-a pus pe piciorul meu drept mirosind curioasa. Cand si-a dar seama ca piciorul meu e destul de mare, s-a suit pe el si s-a asezat acolo linistita, cu ochii inchisi, asteptand sa o mangai, parca eram prieteni mai vechi. Nu a trecut nici o masina pe strada si a fost un moment frumos de liniste.

A durat doar un minut, pentru ca a venit un vecin si pisica s-a speriat si a fugit, dar in minutul ala parca a fost o conexiune intre mine si ea.

Eugen Cristea si Atelier - De ce n-am iubita

2010-03-17T22:47:00.000+02:00

Hmmm...

2010-03-13T14:49:00.000+02:00

Cred ca stiu ce vreau. Vreau o experienta din aia care te face sa apreciezi mai mult viata. O experienta din aia in care esti aproape de moarte si asa ceva, ca pe urma sa pot sa vad lucrurile altfel.

Fade to black...

2010-03-11T10:15:00.000+02:00

In ultimele 2-3 zile m-a apasat ceva... nu stiu ce. Plictiseala, monotonia, vremea, amintirile, promisiunile nerespectate... o combinatie a lor. M-a apasat si nu m-a lasat sa ma ridic de joc.

ma regasesc asa de bine in versurile astea...

Life it seems, will fade away
Drifting further every day
Getting lost within myself
Nothing matters no one else
I have lost the will to live
Simply nothing more to give
There is nothing more for me
Need the end to set me free

Things are not what they used to be
Missing one inside of me
Deathly lost, this can't be real
Cannot stand this hell I feel
Emptiness is filling me
To the point of agony
Growing darkness taking dawn
I was me, but now hes gone

No one but me can save myself, but its too late
Now I can't think, think why I should even try

Yesterday seems as though it never existed
Death greets me warm, now I will just say good-bye

Versuri facute dupa videoclip :))))

2010-03-09T21:56:00.000+02:00

Nightwish - Meadows of Heaven

2010-03-03T14:48:00.002+02:00

Nightwish - For the Heart I Once Had

2010-03-02T10:48:00.002+02:00

Vreau si eu...

2010-02-26T23:27:00.000+02:00

Long way round

Long Way Down

November rain...

2010-02-23T09:45:00.001+02:00

Danny Boy - Eva Cassidy

2010-02-20T12:47:00.002+02:00

Dreams...

2010-02-19T09:08:00.002+02:00

Her Morning Elegance / Oren Lavie

Roza Vanturilor - Rapa

2010-02-18T18:25:00.003+02:00

Necrolog pentru sufletul meu

2010-02-15T08:28:00.000+02:00

Cu parere de rau si cu ochii plini de lacrimi va anunt ca aseara, in jurul orei 23, a incetat din viata sufletul meu, din cauza durerii prea mari cauzate de pierderea singurei persoane pe care a iubit-o vreodata. Ironia (una din multele) face ca acest lucru sa se intample chiar de ziua Sf Valentin.

Vreau sa cred ca a fost un suflet bun, care nu a facut mult rau in viata lui si a incercat sa ii ajute pe altii. Din pacate nu i-a fost scris sa traiasca mai mult si concursul de imprejurari in care s-a sfarsit a demonstrat inca o data ca a fost urmarit de ghinion.

In locul lui a ramas un spatiu care nu va fi acoperit niciodata. Nu va fi o inmormantare, nu se va tine slujba, nu se vor tine momente de reculegere. Sper doar ca cei care si-l mai amintesc sa aiba amintiri frumoase.

Odihneasca-se in pace.

Bon Jovi - Someday I'll Be Saturday Night

2010-02-14T14:11:00.000+02:00

o melodie care m-a ajutat in multe momente grele.

Si de luni...

2010-02-12T20:35:00.000+02:00

CONCEDIU!!!!

(Asta e perioada aia in care nu suna ceasul devreme ca sa pleci la munca, nu?)

Post Amsterdam

2010-02-11T21:54:00.000+02:00

Ziua de luni, ziua plecarii, nu a debutat prea bine. Primul taximetrist pe care l-am gasit (si l-am si luat ca deja intarziasem sa mai iau un coleg din drum) a bombanit pana la aeroport - poate pentru ca l-am trezit din somn prea brusc - si portbagajul Loganului nici macar nu se inchidea. Dar am ajuns cu bine si chiar mai devrme decat se cuvine - cele 2 ore de rigoare. Zborul spre Amsterdam cu escala 3 ore in Budapesta a fost OK, fara nimic interesant, dar ziua nu se terminase inca.

Ajungem noi in Amsterdam, mergem la firma de inchiriat masini unde ne astepta frumos o masina rezervata, se duce colegul pe numele caruia era rezervarea, si stam... si stam... si stam.... el tot la ghiseu cu actele. Intre timp, la ghiseul alaturat s-au perindat 3-4 persoane care si-au rezolvat treaba si au plecat. Dupa vreo juma' de ora terminam si noi in sfarsit actele si luam masina - foarte draguta de altfel. Dupa 2 ocoale pe stradute ca sa gasim hotelul (si asta cu GPS-ul in parbriz) ajungem noi fericiti la receptie si ne luam in primire cheile. Cand urcam in camere... surpriza...frig. Si nu aveau nici calorifer, doar aer conditionat. Camera care ne-a fost repartizata mie si celorlalti doi colegi cu care o imprarteam nici macar nu avea geam afara, avea un geam care dadea in interiorul hotelului, vedeam holul si nici macar nu se deschidea. Pe langa asta avea un miros... Asa ca l-am rugat pe nenea de la receptie sa ne-o schimbe si omul foarte amabil ne-a dat alta cu geam afara si care se si deschidea si aveam si calorifer, unul mare si care frigea. Acum sa nu credeti ca am ajuns in Rai, nici vorba, geamul era lipit cu scoci si batea vantul intre el si rama. Intr-un final am reusit sa il impingem si sa il inchidem mai bine, cat sa nu ne traga curentul. A, si mirosul s-a pastrat, dar s-a restrans doar la baie. Macar nu era frig, nu? Tot e ceva. :)

Seara eu merg la o petrecere unde fusesem invitat de niste furnizori si pe la 10 ma iau baietii cu masina si mergem in oras. Cica sa vedem si noi faimosul Cartier Rosu. Pababibaaaaa!!!...Din 5 cati eram, 3 mai fusesera si cica stiau ei unde e, asa ca au condus expeditia. Si uite asa ne-am plimbat noi o ora pe stradute si pe langa canale fara sa vedem nimic rosu. Intr-un final intrebam noi pe cineva si ne arata o directie, cumva in diagonala si cica mergem incolo cam 10 minute. Zis si facut, mergem incolo. Dupa vreo 5 minute mai intrebam o data si primim iar indicatii si timp estimat...7-10 minute. Pai iar 10 minute? Tot 10 erau si acum 5 minute. Dar nu-i nimic, nu ne dam batuti, condusi iar de cei 3 mergem intr-acolo. Stanga...dreapta...inainte...lasa ca stiu eu ca e pe aici...stanga...dreapta...hai inapoi ca e tarziu. Si dupa o ora jumatate de plimbat ne-am lasat pagubasi si ne-am intors la masina. Acolo surpriza... locul unde parcasem noi era cu plata, dar cine a vazut aparatul pe trotuar? Asa ca in geam ne astepta o frumoasa amenda de 55 de Euro.

A doua zi incepe munca. Plimbare printre standuri, intalniri, cursuri, iar plimbare.. de la 10 la 18. Azi au venit si sefii... patronul si directorul general. Dupa inchidere mergem noi la hotel si cum patrpnul a refuzat sa stea in hotelul asta ca si la el in camera era frig, s-a mutat la altul. L-am dus noi frumos cu masina, s-a cazat, dupa care ne-a invitat la masa in oras. Nu e zapada in Amsterdam, acolo acum ploua, dar nu e foarte cald, sunt doar cateva grade. Cu toate astea e plin de biciclisti, si chiar si scuteristi.

A treia zi a inceput la fel ca a doua, plimbari pe la standuri, intalniri, plimbari, intalniri...pauza de luat mailul, ca doar suntem in cadrul serviciului, nu? Mai trebuie sa si muncim. Seara eu merg cu 2 colegi la o cafenea unde era o mica petrecere data de alti furnizori, unde m-am cam plictisit si am stat si in picioare ca nu erau destul scaune. Macar statea langa mancare :D Dupa ce am primit un telefon ne-am dus la hotel, ne-am schimbat si am iesit tori la masa in oras, de data asta fara patron, doar cu directorul. Dupa masa plecam la o mica plimbare pana la masina si apuc sa fac si eu cateva poze.

Cum directorul nu a avut nimic de obiectat si a zis ca stie el unde este, am pornit iar spre Cartierul Rosu. De data asta l-am si gasit, din fericire. Era plin de lume aici, multi turisti si cascatori de gura ca si noi. Fete in vitrine, toate imbracate sumar, unele mai dragute altele mai putin, dupa toate gusturile. Am asistat si la o arestare. Unu' facuse scandal la o fata... la locul de munca si l-a si saltat politia. L-a culcat in pragul casei, i-a pus catusele si l-au dus la masina. Bineinteles ca s-a strans lume ca al urs acolo. Cel mai frumos lucru din Cartierul Rosu au fost ... surpriza... lebedele. Era plin de lebede si rate. Se pare ca n-au ajuns prea multi connationali de-ai nosti pe acolo.

Ultima zi a debutat tot cu plimbari si intalniri pana pe la pranz cand am plecat spre aeroport. Am predat masina, am facut check-in-ul, am mancat la Burger King un meniul din ala XXL (imi era foame). Pana aici nimic deosebit, dar nu se pute sa se termina asa monoton. Aveam escala in Budapesta 35 de minute. Toate bune si frumoase dar avionul a plecat din Amstercam cu 40 de minute intarziere, ne si gandeam ca o sa dormim prin aeroport. Din fericire au mai recuperat in zbor din timpul pierdut si am ajuns cu 15 minute inainte de decolare. Din nefericire nu au tras avionul la poarta ca sa iesim direct in terminal, ne-au luat cu autobuzul de pe pista. Din fericire ungurii au fost baieti de treaba si ne-au bagat prin alta parte decat era norml, asa ca am scapat de control... dezbraca-te, scoate laptopul, treci prin detector... bip bip... pipaiat( la mine nu, la un coleg)... daca mai statea la astea pierdeam avionul. Acum dai si fugi pe culoarul dintre cele 2 corpuri ale aeroportului. In mod normal, pe panouri scrie ca il faci in 2 minute si 35 de secunde, sau asa ceva. Iar din fericire, cand am ajuns la poarta asteptau autobuzul sa ne duca la avion. Deci am ajuns chiar la timp. Ca fapt divers, din Budapesta pana la Bucuresti am zburat cu un avion cu elice, nu cu turbina ca Boeingurile. A fost prima data pentru mine.

Cam asta a fost. Acum urmeaza Frankfurt in martie, dar acolo am mai fost. :)

Descoperirile inginerului Serbanescu, partea 1

2010-01-31T12:04:00.001+02:00

Am observat asta de ceva vreme dar nu am constientizat pana de curand. Intai nu mi-a venit sa cred, mi-am zis ca nu se poate asa ceva, ca nu vad eu bine. Apoi m-am uitat mai atent si am tot intors situatia pe toate fetele. Cautam motive sa ma fi inselat, dar cu cat ma uitam mai mult cu atat observam minunea. M-am uitat si dimineata si seara, am zis ca sunt eu obosit si nu vad bine, dar vedeam foarte bine. Lucrurile erau foarte clare dar mintea mea parca refuza sa creada descoperirea. E incredibil, firele albe din barba mea cresc parca mai repede decat celelalte!!!

Romania in anul 2547

2010-01-29T09:20:00.001+02:00

Sursa: www.yuppy.ro

Romanii si-au dat seama abia acum ca stiau demult sa disocieze timpul de spatiu. Nu trebuia niciun dispozitiv complicat, nicio investitie de milioane de euro. Interdependenta era usor rupta prin asezarea comoda, tipica, intr-un pat sau fotoliu. Evident, deplasarea este zero si cu toate acestea timpul trece foarte repede.

Cu ocazia rezultatelor uimitoare ale Institutului de la Magurele, guvernul a decis sa aloce fonduri uriase pentru gasirea unei masini a timpului. Normal, pe buna dreptate s-a luat decizia aceasta, intrucat de acolo a plecat prima racheta construita integral din spuma poliuretanica, cu chedere fixate cu silicon si geamuri securizate construite la Arad. Racheta a reusit oarecum sa se aseze pe orbita, lovindu-se de statia spatiala internationala. Obiectivul noului program finantat cu fonduri proprii este demonstrarea ca insusi Romania este o mare masina a timpului. Din 1980 si pana astazi, tara ba a stat pe loc, ba s-a intors spre trecut.

Statul saluta si felicita muncitorii care au reusit sa lege canalul Dunare - Marea Neagra de Lacul Morii, facand din Bucuresti cel mai important port din tara. Ceea ce au inceput intelectualii condamnati la munca silnica pe Valea Carasului au terminat oamenii angajati cu carte de munca si cu sufletul impacat, reusind sa sape un kilometru de canal in 40 de ani. In sfarsit, linia 41 a scapat de comerciantii insistenti, acestia lucrand acum cot la cot cu filipinezii in port. Nici nu se mai deosebesc de asiatici.

Intrucat oficialii au tinut prea mult la proiectul "Lacul Morii - Marea Neagra", lucrarile la tronsonul CFR Bucuresti - Constanta, supranumit si magistrala albastra, au fost abandonate. Si-au dat seama ca oricum se ajunge mai repede pe calea apei, cu vaslasi puternici, evident filipinezi.

Dupa gripa porcina din 2010, gripa lemuriana din 2135 si cea porcusoro-guineana din 2321, tara se confrunta acum cu o noua epidemie: gripa romanes dabules, luata de comerciantii plecati din tramvaiul 41 de la filipinezi, cu mutatiile de rigoare. Atentie! Cine acuza sunete de acordeon in urechi pe ritmuri nebunesti orientale, utilizarea involuntara a expresiei "mancati-as" si transformarea dintilor in galben auriu, este clar contaminat. Nu exista vaccin si nici nu se va face vreodata.

Dupa o lupta aproape supraomeneasca, tara a reusit sa scape de cocalari si pitipoance. Ministrul culturii, filipinezul Lyn G, i-a trimis pe toti in Filipine, chipurile in schimb de experienta. Pozitionarea semnificativ mai aproape de fabricile Nike si Adidas i-a facut sa ramana acolo. Lyn G este in continuare adulat de multimi, fiind vazut ca un viitor presedinte. Dintre cei 60.000 de romani ramasi, se spune ca 50.000 il vor vota sigur.

S-au mai inaugurat 52 de kilometri de autostrada, intre Drajna si Fetesti. Acolo era deja autostrada facuta, insa ministrul a vrut numai sa-l vada pe urmasul lui Mircea Badea cum danseaza cu pene in jurul sortului, in Domul Chinezilor, fosta Piata Victoriei.

S-a construit prima masina pe baza de aer, la uzina de la Jegalia. Aceasta are doua randuri de vele si functioneaza cu aerul care vine cu putere din spate, sub forma de vant. Google Jegalia saluta ideea eco si promite discounturi babane pentru angajatii care isi procura asa ceva.

Dupa ce am luat Insula Serpilor inapoi, un oarecare Cristi Columb Batman a reusit sa ajunga acolo cu o pluta construita din PET-uri, repetand oarecum episodul cu Luna din 1969. Cristi a pus un pas mic pentru el, dar un pas urias pentru Romania. Abia avea loc sa stea in picioare pe insula...

Dupa ce arabii au dat chix cu petrolul, secand toate pungile inclusiv pe cele de sub ochii seicilor, satul Alunu din Podisul Getic, singurul din lume care mai detine petrol, e mandru sa anunte ca tocmai a terminat constructia celei mai inalte cladiri din lume, masurand 12.500 de metri de la fundul Groapei Marianelor. Cladirea e totodata si unica de 7 stele si jumatate, jumatatea aceea fiind desigur echipa Stelei, patronata de catre vanzatorul de labe de scafandru special concepute pentru filipinezi, Gigel Becali.

Dupa succesul fenomenal al programului "Cornul si Laptele", desfasurat pe mai bine de 500 de ani, guvernul anunta prima modificare importanta: micutii vor primi din acest an acadele cu gandacei (nu de Elena Farago), file de rozatoare si piept de sarpe marinat, toate productii pe care asiaticii au tinut mortis sa le impuna pe plan local. Noi le-am dat candva un deget, ei ne-au luat toata mana si iata ce ne dau acum inapoi...

Dan Daniel Danut Diaconescu e mandru ca a reusit sa mute iar sediul OTV-ului. Televiziunea de garsoniera si apoi de hala este acum fericita intr-o locatie exotica: groapa de gunoi din noul sat de pelerinaj Elodieni, din podisul Hartibaciu, acolo unde s-a descoperit, sub un bustean, o punga de plastic care se presupune ca ar fi chiar a Elodiei. Senzational: punga avea scris pe ea "Mezeluri de la Mutunache, acum cu pudra rosie de gandaci".

Pre Amsterdam

2010-01-26T22:28:00.000+02:00

Luni plec la Amsterdam. Din pacate plec cu serviciul si tot din pacate merg si sefii. Dar nu o fi dracul asa de negru, poate ajung si eu sa vizitez cate ceva, sa fac cateva poze.
Promit sa revin cu un post Post Amsterdam :). Sper sa fie la fel de entuziasmant (cel putin pentru mine a fost sa il scriu) cum a fost cel despre Hamburg. :)

P.S. Nu plec eu singur cu sefii :)) Noi suntem 6 (angajati) si ei sunt 2 (sefi).

Scorpions se retrag

2010-01-26T17:05:00.000+02:00

It was always our pleasure, our purpose in life, our passion and we were fortunate enough to make music for you - whether it was live on stage or in the studio, creating new songs.

While we were working on our album these past few months, we could literally feel how powerful and creative our work was – and how much fun we were still having, in the process. But there was also something else: We want to end the Scorpion’s extraordinary career on a high note. We are extremely grateful for the fact that we still have the same passion for music we’ve always had since the beginning. This is why, especially now, we agree we have reached the end of the road. We finish our career with an album we consider to be one of the best we have ever recorded and with a tour that will start in our home country Germany and take us to five different continents over the next few years.

We want you, our fans, to be the first to know about this. Thank you for your never-ending support throughout the years!

We uploaded the very first snippets from our new album for you.

And now… let’s get the party started and get ready for a “Sting in the Tail”!

See you on the world tour,

Yours
Scorpions

Pentru binele tuturor

2010-01-23T21:22:00.000+02:00

Noul Firefox 3.6

2010-01-23T19:25:00.000+02:00

Mi-am pus zilele trecute Firefoc 3.6 si primul lucru pe care l-am descoperit e ca are skin-uri mai frumoase ca inainte. Acum, de fiecare data cand il deschid, ma intampina un pastel. :)

Pleac-ai nostri, vin ai nostri, noi rămânem tot ca prostii

2010-01-22T20:10:00.001+02:00

Constantin Tanase (acum 65 de ani)

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!
Si cu asta ce-am făcut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem nouă guvernare,
Si cu asta ce-am făcut?

Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în săracie,
Si cu asta ce-am făcut?

Ia coruptia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare,
Si cu asta ce-am făcut?

Pentru-a câstiga o pâine,
Multi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin tări străine,
Si cu asta ce-am făcut?

Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize,
Si cu asta ce-am făcut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Si cu asta ce-am făcut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Tara-i plină de vedete,
Si cu asta ce-am făcut?

Pleacă-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarăsi am votat ca prostii,
Si cu asta ce-am făcut?

Probleme Gogule?

2010-01-21T15:56:00.000+02:00

Inca nu am descoperit de unde se cumpara, ca as lua si eu o cutie.

Ce dulce eeee :P

2010-01-19T10:00:00.001+02:00

Am ajuns si model :D

2010-01-16T20:05:00.002+02:00

Metallica la tambal... super!!!

2010-01-16T20:04:00.001+02:00

Cand am vazut numele filmuletului am zis ca e caterinca, dar cu cat melodia inainta cu atat gura mea se casca mai mult.

R.I.P. Bela Kamocsa

2010-01-15T13:39:00.000+02:00

Chitaristul Bela Kamocsa, unul dintre fondatorii trupei Phoenix, a murit, joi, la vârsta de 66 de ani, la Spitalul Judeţean din Timişoara, el fiind bolnav de mai multă vreme de cancer.

Potrivit unui apropiat al artistului, Johnny Bota, împreună cu care a fondat trupa Bega Blues Band şi cu care a cântat până în această perioadă, Bela Kamocsa a fost "un simbol" al Timişoarei.

"Kamo, cum îi spuneam noi, a fost un simbol al oraşului. Am cântat împreună timp de 38 de ani, a fost unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai mei. El a fost internat în urmă cu câteva zile la Spitalul Judeţean din Timişoara. Dumnezeu să-l odihnească", a spus Bota.

Bela Kamocsa a cântat în trupa Sfinţii.

În 1962, el a fondat, împreună cu Moni Bordeianu, Nicu Covaci, Claudiu Rotaru şi Pilu Stefanovici, trupa Phoenix, cu care a cântat până în 1971. Apoi a cântat în cadrul trupei Gramophon.

În 1982, a înfiinţat, împreună cu Jonny Bota, trupa Bega Blues Band. Ultimul concert susţinut de Bela Kamocsa a fost cu Bega Blues Band, în luna noiembrie 2009, la Gala Blues Jazz.

În 2007, a fost numit cetăţean de onoare al Timişoarei.

Fetelor... liber la mancare!!!

2010-01-14T21:42:00.000+02:00

Femeile cu fundul mare sunt sănătoase

Un nou studiu realizat de specialiştii de la Universitatea Oxford a scos la iveală că grăsimea depusă pe fund poate aduce beneficii sănătăţii organismului.

Cercetătorii au descoperit că un posterior proeminent poate proteja posesorul acestuia de anumite boli. Totodată specialiştii mai susţin că depunerile de grăsimi de pe coapse şi şolduri reduc riscul de îmbolnăvire cu diabet sau dezvoltarea unor afecţiuni cardiace.

Într-un studiu anterior aceştia au concluzionat că grăsimea de pe abdomen este mult mai activă metabolic spre deosebire de cea de pe partea de jos a corpului şi că poate duce la inflamarea şi întărirea arterelor.

Însă acum oamenii de ştiinţă au descoperit că depozitele de grăsimi de pe fund, coapse şi şolduri produc hormoni care protejează organismul de boli.

Party de Revelion in Biker's Club

2010-01-13T22:30:00.000+02:00

Masa noastra din colt

La coada la mancare

Midnight

La hora

I've struck GOLD!!!

2010-01-11T16:34:00.000+02:00

Un mall din China are parcare speciala pentru soferite

2010-01-04T09:32:00.001+02:00

Un centru comercial din provincia chineza Hebei a construit o parcare cu spatii de stationare mult mai largi decat cele obisnuite, explicand ca aceasta parcare este special proiectata pentru... soferite.

Parcarea speciala pentru femeile sofer din centrul comercial din orasul Shijiazhuang este, de asemenea, vopsita in roz si mov, pentru a satisface si gusturile coloristice ale soferitelor.

Un responsabil al centrului comercial, Wang Zheng, a declarat pentru AFP ca parcarea rezervata femeilor ia in considerare ''simtul puternic al culorii si simtul diferit al distantei'' al femeilor.

O pisicuta la caldurica

2009-12-31T15:14:00.000+02:00

(pozele sunt facute cu telefonul asa ca nu le criticati)

Sarbatori fericite

2009-12-25T00:08:00.003+02:00

Sa aveti cel mai fericit Craciun si 2010 sa fie cel mai bun an de pana acum (dar nu mai bun ca 2011 ;) )

John Lennon - Happy Xmas (War Is Over)
Asculta mai multe audio Muzica

Dansez la petreceri private, nunti, botezuri si taieri de mot.

2009-12-22T15:54:00.003+02:00

Try JibJab Sendables® eCards today!

Al doilea cel mai mare acvariu din lume: Kuroshio Sea din Okinawa

2009-12-04T10:45:00.000+02:00

Ma intreb cum arata primul?

4 zile foarte frumoase in Hamburg

2009-11-29T15:14:00.002+02:00

Am plecat in Hamburg cu serviciul, fara sa stiu la ce sa ma astept de la oras si m-am intors foarte fericit ca am ajuns acolo. Orasul e pregatit de sarbatori si mai ales noaptea, cand sunt aprinse toate luminitele, atmosfera e superba.

Din pacate intai a fost munca...

...si pe urma distractia :D

In prima seara, fiind pe cont propriu pentru ca deabea ajunsesem, am fost la un restaurant grecesc fiindca era cel mai aproape de hotel. Mancarea a fost foarte buna, portia imensa (chiar si pentru mine), iar la inceput si la sfarsit ne-au adus cate un shot de ouzo din partea casei :)

In a doua seara gazdele noastre ne-au dus la un restaurant pakistanez, ceea ce a fost interesant, avand in vedere ca eu nu am fost nici macar la unul chinezesc autohton:P. Am ales sa mananc rata in sos de chilli cu orez si am mai comandat un sos picant crezand ca e paine (denumirile sunt in pakistaneza, asa ca diferenta intre meniul in germana si cel in engleza nu era prea mare). Partea mai interesanta a fost la desert, cand noi ne-am ales o prajitura traditionala pakistaneza, ceva cu branza, lapte si alte chestii. Era cel mai scump desert, 3 euro. Cand a venit ospatarul ce sa vezi, o portie consta in 2 galuste maronii mai mici decat o bila de golf. Dupa masa am mers la o plimbare pe celebra Reeperbahn, "Cartierul Rosu" al Hamburgului. Era plin de baruri de striptease, fete care lucreaza in tura de noapte si lume pestrita. Faza tare a fost ca exact pe strada asta, vizavi de fete, era sediul politiei.

In seara zilei a treia gazdele noastre ne-au dus la un restaurant foarte frumos in centrul Hamburgului. Tema era legata cumva de filme, avand in vedere decorul. Aici am mancat si eu mai bine. Ca sa fiu sigur ca plec cu burta plina am ales o friptura Buenos Aires. Daca aveti ocazia, gustati friptura argentiniana, e delicioasa;).

Si cand sa plecam, ce sa vezi...Am dat peste Humphrey Bogart :D

De la restaurant am fost in plimbare prin centru si a fost superb. Primaria Hamburgului e impresionanta si noaptea e frumos luminata.

In fata primariei este un Targ de Craciun. Sunt casute de lemn impodobite unde gasesti ornamente, vin fiert cu rom, ciocolata calda cu rom, carnati traditionali, etc. Da, stiu, exista si la noi, dar la ei e facut cu mai mult bun gust si atmosfera e minunata. Toata lumea e vesela, se simte spiritul Craciunului. Pe acoperisele casutelor, pe o sina, se plimba un trenulet :). Daca iei o cana de ceva platesti cam 3 euro, plus un euro garantie pentru cana ,daca iti place poti sa o pastrezi, daca nu o dai inapoi si primesti euroiul. Eu am pastrat o cana albastra desenata cu Mos Craciun ;).

Intr-un capat al tagului era un magazin numai si numai cu decoratii de Craciun. Era superb privit de afara si fascinant inauntru:) Nu am putut sa plec fara doua globuri, unul clasic care mie mi-a placut foarte mult si un mos craciun pe motor cu un spiridus in spate:P

In targ am asistat putin la un concert de cantece traditionale germane.

Din pacate era aproape ora 10 si se inchidea la targ, asa ca ne-am mai plimbat pe stradute.

Intr-o vitrina am adt de oamenii muncii. Pareau cam posomorati. Probabil lucreaza de Craciun. :D

Din pacate timpul a expirat si a trebuit sa ma intorc acasa, dar nu fara peripetii. Nu exista zbor direct spre Bucuresti asa ca faceam escala in Budapesta o ora si ceva. Am ajuns seara la aeroport, am facut check-in-ul si cand a venit ora si ne-am dus la poarta de imbarcare am aflat ca avionul cu care trebuia sa plecam noi este retinut in Budapesta pentru o problema de securitate si o a aiba intarziere de doua ore. Pasagerii care au legaturi catre Sofia, Bucuresti, etc. sa isi ia bagajele si sa se duca la ghiseul firmei aeriene Malev pentru a gasi alte solutii. Cea mai buna solutie a fost sa asteptam pana dimineata si sa facem escala in Frankfurt, asa ca cei de la Malev au fost draguti si ne-au cazat la un hotel care era foarte aproape de aeroport: la Marriott de 4 stele unde am avut cina si micul dejun incluse :D.

SFARSIT :)

Pasarea pescar. Foarte interesant.

2009-11-26T14:37:00.000+02:00

Sunt?

2009-11-22T18:33:00.001+02:00

Cel mai tare banc de alegeri

2009-11-19T12:16:00.000+02:00

Intra o babuta la cabina de vot si sta 5 minute...10 minute... 15 minute... deja se facuse coada. La un moment dat iese babuta si il intreaba pe un tanar:
- Maica, futu-va-n gura se scrie cu liniuta sau fara?

Asta vad eu de la geamul camerei mele

2009-11-15T22:19:00.000+02:00

Stanga

Centru - stanga

Centru - Dreapta

Dreapta

Si acum o imagine panoramica.

R.I.P. Gheorghe Dinica

2009-11-11T12:34:00.001+02:00

MTV fara sunet

2009-11-06T12:21:00.000+02:00

Am si eu o nelamurire. Mai toata a lumea a fost in cate un bar in care e un televizor dat pe un program de muzica, dar totusi in boxe se aude cu totul altceva. Care e logica? La un videoclip partea cea mai importanta e muzica, pentru ce as vrea sa vad un videoclip mut? Prefer sa ma uit pe Discovery, Explorer, National Geographic sau alte programe de genul asta unde macar pot sa citesc subtitrarea si macar vad ceva mult mai interesant decat un videoclip mut.

O plimbare frumoasa la Sinaia

2009-11-04T20:24:00.000+02:00

I Wich I Was A Punkrocker

2009-10-30T19:53:00.000+02:00

Sandi Thom

Aici sunt promisiunile politicienilor nostri

2009-10-23T23:19:00.000+03:00

Cumparati masini de pe net. Superoferta.

2009-10-14T18:18:00.001+03:00

Anuntul spune:

"Masina este lovita partea stanga

Restul este in stare buna , motorul functioneaza, este full option cu toate dotarile , fara piele

Masina se vinde toata sau pe piese

Mai am 2 telescoape , 2 grile fata cu un set de faruri noi , un set de placute de frana noi "

Si acum poza:

La Mulţi Ani ! De 8 octombrie

2009-10-08T23:05:00.000+03:00

Edward Stanescu

8 octombrie a fost mereu una din zilele mele preferate. Era ziua de naştere a unui bun (şi vechi) amic din copilărie. Îmi aduc aminte petrecerile pe care le făceam în cea mai apropiată sâmbătă de 8 octombrie. Aşteptam un an de zile data asta. Mereu ne întâlneam o gaşcă de buni prieteni şi aveam ocazia să mă întâlnesc şi cu EA :) .
Pentru noi (eu şi ea) era ziua când lucrurile se legau din nou, indiferent de ce se întâmplase în decursul anului.

pahare-vinLucrurile reveneau, parcă neatinse, aşa cum au fost. Totul începea şi se sfârşea pe 8 octombrie. Dacă aş sta să scotocesc mai atent în sacul cu amintiri probabil aş regăsi o mulţime de lucruri pe care le-am uitat.

Masa frumos aranjată, casetele video, pereţii albi, camera spaţioasă, priveliştea superbă ce se vedea de la etajul şase şi aş termina cu gustul buletelor de caşcaval care-mi deschide şi acum apetitul. Pun pariu că deja zâmbiţi… Vali, Dennis, Fane?! :)

Au trecut repede anii şi petrecerile de 8 octombrie s-au mutat în alt cadru. Unii din gaşcă au plecat, au apărut alţii. A plecat şi EA. Berea a fost înlocuită cu vinul roşu, iar ultima petrecere pe care mi-o aduc aminte a fost într-o noapte în care plouă cu găleata. Am ieşit atunci din localul unde petreceam şi ne-am aşezat patru oameni la o masă, fiecare cu câte un pahar în mână, şi am început să discutăm diverse lucruri.

Ploua aşa de tare, încât umbrela uriaşă cu reclamă la Coca-Cola făcea un zgomot de nu-ţi auzeai gândurile. Am stat vreo 40 de minute de vorbă, în cel mai sincer mod posibil. Parcă presimţeam că e ultimul party adevărat de 8 octombrie, la care vom fi prezenţi cu toţii. Între timp s-a oprit şi ploaia şi am făcut câţiva paşi pe malul lacului, înainte de a ne întoarce în restaurant.

Am revenit în încăperea caldă şi ticsită de fum de ţigară şi am continuat sărbătoarea. Unul dintre noi a rămas fără permis în acea noapte, dar deja e o altă poveste.

Şi anul acesta se confirmă că 8 octombrie e o zi tare faină!

La mulţi ani, Vali!

Sunt mandru de articolul asta. Multumesc Edi.

Until the next life

2009-09-16T08:26:00.000+03:00

Tatiana Stepa

Patrick Swayze

Maimutelor le place Metallica

2009-09-03T16:48:00.000+03:00

In general, animalele prefera linistea oricarei forme de muzica produsa de oameni. Cu atat mai mare a fost surpriza unor cercetatori americani care au descoperit uimiti ca maimutele tamarin nu asculta cu interes doar suntetele scoase de propria specie, ci si cantecele formatiei emblema pentru heavy metal-ul mondial – Metallica.

Surpriza cea mare a venit in momentul in care cercetatorii le-au pus pe maimute sa asculte diverse genuri de muzica fara ca simpaticele mamifere sa dea vreun semn de interes. Totul s-a schimbat dramatic in momentul in care maimutele tamarin au ascultat cantecele formatiei Metallica, care, culmea, le-a produs o stare de calm si linistire!

Co-autorul experimentului, profesorul de muzica David Teie de la Universitatea din Maryland, a declarat pentru Discovery News ca toate studiile precedente in privinta impactului muzicii asupra animalelor au demonstrat ca acestea nu sunt interesate deloc de genurile de muzica interpretate de oameni, adaugand ca muzica este o creatie umana destinata strict oamenilor.

Absolut orice are legatura cu muzica este bazat pe dezvoltarea si perceptiile umane, de la viteza pulsului pana la inaltimea sunetului melodiilor, adauga specialistul american.

Profesorul Teie a reusit sa creeze, in premiera, muzica pentru maimute combinand diferitele sunete scoase de maimutele lanoase si cele tamarin. Cercetatorii considerand ca atractia maimutelor pentru Metallica s-ar putea datora asemanarii unor pasaje muzicale cu deja celebra muzica a maimutelor creata de profesorul Teie.

Povesti din nisip

2009-08-20T20:21:00.000+03:00

Intotdeauna mi-au palcut desenele in nisip. In decurs de 10 minute pot fi spuse atat de multe povesti, poti trece de la ras la plans si inapoi la ras, e incredibil.
In Ucraina exista o fata, pe numele ei Kseniya Simonova, care spune povesti cu ajutorul nisipului. Ea a castigat un concurs similar cu Britains Got Talent, desfasurat in tara aflata mai la nord de noi.

Nepitoreasca Romanie - Episodul 2: Tara niciunei posibilitati

2009-08-16T22:55:00.000+03:00

Esti in clasa a 8a si se apropie admiterea la liceu. Trebuie sa inveti, sa te pregatesti, dar mai intai de toate trebuie sa iti alegi domeniul pe care vrei sa il urmezi, ca sa nu te pregatesti aiurea. Eu am ales informatica la vremea mea si in liceu am facut doua limbaje de programare care erau aproape moarte, dar macar mi-au dezvoltat felul de a gandi "programatoristic".

Se termina si liceul, dai BAC-ul si iar vine o admitere si iar trebuie sa alegi un profil pe care vrei sa il urmezi. Eu am ales Elecronica si Telecomunicatiile, iar din anul 3 - an in care se alege specializarea - am ales Ingineria informatiei, adica iar ceva programare.
Buuuun. Acum ca am creat o atmosfera sa intram in subiect.
Cand am terminat facultatea am fost foarte dezamagit de faptul ca s-au facut multe materii - unele la nivel de generalitate si altele un pic mai mult (adica 2 semestre in loc de unul) - si nu s-a aprofundat niciuna pana la nivelul la care sa imi foloseasca la gasirea unui loc de munca in domeniu. Bineinteles, daca ma angajam trebuia sa am pun iar cu burta pe carte pentru a putea face fata.
Asta e unul din motivele pentru care Romania e in urma altor state, sistemul de invatamant e prost gandit. Stiu ca intr-un liceu din Anglia se fac in jur de 6-7 materii din care una e sportul si alta muzica, astea fiind obligatorii pentru ca relaxeaza elevul. Restul de 5 sunt materii de specialitate, deci unui elev nu i se umple capul cu tot felul de materii de cultura generala care nu isi au rostul la nivelul asta (in cazul meu biologie, geografie, istorie, psihologie, etc.), ci e lasat sa se concentreze pe domeniul pe care l-a ales si acest domeniu e aprofundat bine. Cultura generala se cultiva in clasele 1-8 si cine vrea, poate sa citeasca si singur ce il intereseaza. Acum oricine poate sa caute pe Internet orice, nu mai e ca acum 20 de ani cand scoala si biblioteca erau singurele surse majore de informatie. Poate ati observat, dar Romania a luat mai multe premii la concursuri internationale de cultura generala, deci stam bine la teorie, dar practica ne omoara. O sa spuneti: da, dar la americani e asa si americanii stau foarte prost la cultura generala. Da, asa e, dat nu te angajeaza nimeni pentru cultura generala, cultura generala nu tine de foame si nu ajuta cu nimic comunitatea.
In facultate s-a urmat acelasi principiu, materii multe si niciuna aprofundata. Nu e facultatea locul de unde studentul trebuie sa iasa pregatit pentru a incepe serviciul, pentru a intra in slujba comunitatii? Daca tin bine minte, un studiu a aratat ca 25% din studenti se angajeaza in domeniul in care au diploma. De ce oare? Nu e normal ca daca am ales informatica sa fac 5 materii de informatica in fiecare an si 2 materii de fizica/matematica? Nu e normal ca dupa ce termin facultatea sa stiu bine de tot alea 2-3 limbaje de programare pe care le-am studiat?
La unele facultati nu e asa, stiu, dar cel putin la Politehnica da. O sa mai spuneti ca sunt atatia romani la Microsoft, sau atatia romani hackeri s.a.m.d.. Da, am si eu prieteni si fosti colegi de facultate si liceu care sunt programatori, care au studiat pe cont propriu si inca mai studiaza cand au nevoie, dar ajunge sa fie la fel ca la muzica, trebuie sa ai "ureche muzicala" ca sa prinzi repede notiunile si sa le intelegi, pentru ca nu sta nimeni sa ti le explice dupa ce termini facultatea, citesti dintr-o carte pe care o cumperi de la librarie si angajatorul nu are rabdare cu tine si nu iti da examen in sesiune, el vrea eficienta.
Conluzie: ce sanse are un student in aceste conditii? Nu prea multe.

Nepitoreasca Romanie - Episodul 1: Nu mai avem jetoane gri

2009-08-14T22:55:00.001+03:00

Voi incepe azi un serial intitulat Nepitoreasca Romanie in care voi expune cateva din lucrurile care nu imi plac la tara asta si la oamenii care o locuiesc. Pentru ca tocmai m-am intors din concediu, o sa incep cu un subiect proaspat in mintea mea.
Acum cateva zile am fost la Tg Ocna la salina, un loc foarte frumos amenajat, cu mese de ping pong, biliard, tobogane gonflabile, teren de fotbal, de tenis cu piciorul, de basket, etc. Bineinteles ca toate astea au un pret si acesta era de 18 lei de persoana, iar pentru grupuri mai mari de 10 persoane, 16 lei. Noi fiind 13, am cerut, cum e si normal, bilete reduse. Mare ne-a fost mirarea cand raspunsul venit din partea casierei a fost ca nu mai au jetoane pentru grupuri pentru ca toate sunt in turnicheti, asa ca trebuie sa ne dea jetoane individuale. Cu cateva proteste si spunend ca 2 lei in plus nu conteaza, platim fiecare cate 18 lei si primim niste jetoane de metal vopsite roz, iar dupa ce o intrebam pe casiera aflam ca cele pentru grupuri erau gri. Iesind din ghiseu, inca se mai auzea glasul casierei care se enervase de tupeul nostru de a cere jetoane gri cand ea nu avea. La turnicheti fiecare baga fisa si trece, deci nu conta deloc culoarea fisei, toate aveau aceeasi forma si greutate si sunt convins ca turnichetii aia nu citeau culoarea jetoanelor.
Intrebarea care a ramas in mintea tuturor a fost: Nu putea sa ne dea jetoane de orice culoare si sa platim 16 lei? Problema aici e de principiu, nu de bani si nu pot sa nu observ iar diferenta intre serviciile de afara (am fost in Grecia anii trecuti si Turcia anul asta) si serviciile de la noi, unde parca ti se face o favoare ca esti servit.

Vine vacantaaaaaaa!!!

2009-07-22T09:33:00.000+03:00

Poza asta mi-a amintit (desi nu am uitat :P) ca mai e putin si vine vacantaaaaaa.

Unde e facuta poza?

2009-07-19T18:40:00.001+03:00

Indiciu: e facuta acum multi ani (nu stiu cati), pe vremea impuscatului (si acum regretatului) Ceausescu. Raspunsul e undeva mai jos pe pagina ;).

Raspus: Daca va uitati atenti, dupa tramvai, pe stanga, se vede o balustrada maro. Aia e balustrada de la podul de peste lacul IOR iar bulevardul asta mare si gol e Liviu Rebreanu. A, si spatiul ala mare, verde si salbatic e parcul Titan (aka IOR, aka Al I Cuza):)
Da, stiu, are sens pentru cei care cunosc zona (mai ales cei care stau in zona) :)

My ten hellish days living on the streets: Former tennis star Annabel Croft reveals her diary of becoming homeless

2009-06-26T16:48:00.000+03:00

@www.gsp.ro

Dressed like a tramp in hand-me-down clothes, I stood in the heart of Soho. The West End was alive with cheery late-night revellers but I was alone and afraid.

I had no money, no phone, no watch and no clue as to how I was going to survive on the streets of London for the next ten days. I gripped a black bin liner full of moth-eaten jumpers as if it were a Louis Vuitton handbag full of cash. My only other possession was a sleeping bag – scant protection against the sub-zero nights.

In the days ahead, I lived among alcoholics and drug addicts. I slept in the doorways of haute-couture fashion shops, I ate charity handouts. I was stunned by the generosity and love shown to me by strangers willing to share what meagre money or food they had.

I faced the terror of a homeless man trying to stick a knife in my back and came to the conclusion that the world of Britain’s forgotten underclass doesn’t appear to have changed much since the days of Charles Dickens.

This was all a world away from the warmth of my beautiful six-bedroom home. Without wishing to sound smug, I live the life I dreamed of when I travelled the world as Britain’s No1 female tennis player.

These days I have a husband, Mel, and three gorgeous children, Amber, 15, Charlie, 13, and 11-year-old Lily. I combine the school run with a broadcasting career and running the Annabel Croft Tennis Academy, where we coach about 100 children after school.

So why was I shivering in Soho? I was taking part in that rare beast – a reality TV show with true substance. The forthcoming BBC series Famous, Rich And Homeless is a serious attempt to tackle a pressing social issue – the plight of people living on the streets.

Even so, I felt extremely emotional as I left my family to be briefed by John Bird, founder of The Big Issue magazine, which is sold on the streets by homeless people, and Craig Last, who worked with the homeless organisation Centrepoint.

Unease turned to panic when they produced a heap of tatty clothes for me and my fellow participants, journalist Rosie Boycott, writer Hardeep Singh Kohli, former Coronation Street actor Bruce Jones and Blenheim Palace heir James, Marquis of Blandford.

Normally I am a confident woman. But those hideous clothes took away all my self-esteem. I now realised I would not be able to walk into a bar to ask for a glass of water or to use the toilet. I had become a tramp.

After being warned by John that we would be ‘lonely, lost and dispirited,’ we were dropped, one by one, at separate locations across London.

This is my diary of my experiences on the street . . .

Night One: I had been in Soho for less than 15 minutes when a dirty, smelly drunk asked: ‘You all right, darling?’ Why had he chosen to speak to me? Then I realised: he saw me as just like him. His name was Peter and he had been homeless for 20 years. He advised me to head to Bond Street to sleep as it would be much quieter. He lifted my spirits – he’d given me a plan.

I went to the loo in a McDonald’s – easy to sneak into at peak times. And in Bond Street, I found a really clean doorway, deep and wide with stone that reminded me of my kitchen at home. I wanted to get into my sleeping bag and shut out the world. But at street level, you are constantly aware of feet near your head. I couldn’t sleep as the stone step dug into my shoulders and hips. The thought of another nine days was daunting. At least, I reminded myself, unlike British soldiers in Afghanistan or Iraq.
I was under no threat of being bombed.

Peter turned up in the night. He smelled of booze, but was still friendly. He left to find a lady friend who had Aids, saying nobody else would sleep with her. As he spoke, I couldn’t help looking at the open sores on his hands. Before he left, I asked him where to get food.

‘Darling, there’s a church near Trafalgar Square,’ he explained. Now I had a new plan. Peter was the first but, by no means the last, to show me kindness.

Day Two: It was still dark when I set out for Trafalgar Square. As I approached the soup kitchen behind St Martin-in-the-Fields church, I saw seven or eight people huddled together. One had on little more than a white shell suit and T-shirt. He wanted my sleeping bag – and had his eye on it all the time.

Actually, he turned out to be a nice guy called Gumbo, who had kids and a wife he had not seen for two, possibly three years. On the street, where the smell of alcohol hits you like cheap cologne, you swiftly lose any sense of time.

I also spoke to a lad with long hair and a guitar strapped to his back who kept hiding his face. He said he was called Alex and came from Beaconsfield in Buckinghamshire. He was well spoken and I sensed he had been abused, but all he would say was: ‘I can’t talk about it.’

He said he had run away and had no way out of life on the streets because he had no official identity – no driver’s licence, no passport, no credit cards, no address. That was a shocking revelation to me. On so many occasions I have walked past homeless people and thought: ‘Oh for goodness sake, you are so young. Get up and go and get a job.’

But no one will employ a person who has no address who can’t prove who they are. It’s a vicious circle.

However, those around him adored Alex. They loved his music and clubbed together to buy him a new string for his guitar so he could play for them that night. I promised Gumbo my sleeping bag when I was done with it.

Later, after a sandwich and drink at another church, near Soho Square, I headed for a sunny bench near the river. One of the lads there told me of food handouts at Lincoln’s Inn Fields at 7pm. It took an hour to walk there. For the first time, I sensed hostility in the air – animosity between British homeless people and immigrants living rough.

As I sat on my bin liner waiting for the food drop, more and more men wearing hoodies began to appear. The atmosphere was sinister and threatening. Then the van arrived offering sandwiches from Pret A Manger that had not been sold that day.

Despite the tension, I found it amusing that the volunteers – and these people are angels – read out the contents of the sandwiches as they distributed them. I had crayfish: there was not much of a queue for them! The free food defused the unpleasant atmosphere.

That night I went back to Bond Street, grabbing discarded cardboard from shops for bedding on my way. I was horrified to find another woman sleeping in my doorway so I had to move two doors down to Dolce & Gabbana. Oh, the irony!

Day Three: A rude awakening at 5am, as the cleaners arrived to wash the windows and my step. I opened my eyes to the sight of beautiful clothes and high-heeled shoes but all I wanted was food, water, shelter and company. I decided to return to St Martin-in-the-Fields.

I waited for the public toilet near Trafalgar Square to be opened and once inside, I took off some of my clothes and washed under my arms. In the mirror, I could see the toll that living rough was taking on me. I was unrecognisable. My eyes were puffy, my hair frizzy and I had lost weight. I am a size eight, and I was becoming skin and bone.

I saw Gumbo at the church and mentioned that I hated not being able to clean my teeth. He disappeared and came back minutes later with a wrapped toothbrush from a nearby hostel. I was so grateful, particularly when I learned this act of generosity meant he could not sleep there for a couple of nights.

Another kind man gave me a booklet listing all the food handout locations in London. It was more valuable than any Michelin guide. I went to Waterloo, where there was a church in which the homeless could get food after attending a service. Sausage and beans were served to us and I met several ex-soldiers, including one who had been in the SAS.

I thought of going to Portobello next – a long way on foot – but as I set out I felt faint. I was dehydrated as I had burned up so much of my reserves just keeping warm. I was shattered and tired. Slowly, I made it to the Strand in time to make the food drop from a van provided by a charity called the Simon Community.

When I got there, an old battleaxe of a woman demanded: 'What are you doing here?’ I said I just wanted a cup of tea but she said I was unwelcome. She had spotted Fiona, my camerawoman, and clearly wanted to provoke a fight. I was still trying to get some tea when two Polish guys came at me from nowhere. Fiona and I were both protected – from a distance – by a security guard, Stuart Cleverley.

Within moments he was by my side, grabbed me by the arm and whisked me away from my argument. Only when we were 30 yards clear did he tell me that one of the men had pulled out a knife and was inches away from stabbing me in the back.

I was scared witless. I had risked leaving my children without a mother for the sake of a TV documentary. I thought about baling out but when I regained my composure, I reasoned this had been an isolated incident and decided to honour the commitment I had made.

Day Four: I was paired off for the next three days with a guy called Drax who had been living on the streets for years. He was a bearded street artist working near the London Eye, who spent what money he got from punters on cheap booze. I had a really bad cold, running nose and temperature.

From a glance at myself in a shop window I looked 110 years old, with sunken cheeks and grey, lined skin. Drax took me to sleep under a church on a roundabout at Waterloo next to a cemetery and a crypt. It was sordid.

He laid out his damp, disgusting canvas for us to sleep on, side by side in sleeping bags. There were other homeless people there and one of them, a heroin addict, injected himself, then was sick into a flower pot. The noise all around us was unbelievable: trains were clattering, sirens wailing; it was complete bedlam. But funnily enough, I never slept better. I got about five hours that night because I was so exhausted and run-down.

Day Five: Somehow, Drax got me tea and toast with scrambled eggs for breakfast. Fabulous! Later I went to the Strand for free tea and then something to eat at a church near Charing Cross Station. Drax and I had to decide where to sleep as I wasn’t going back to the previous night’s dump. Behind the Royal Festival Hall I found some enormous pieces of cardboard. We built a camp in a tunnel near the BFI cinema on the South Bank and I went to wash in the toilet inside. In the night I had to get up and go for a pee in a nearby garden.

Drax was drunk. He snored disgustingly loudly and made me retch when he got up in the middle of the night and urinated on the outside of our cardboard. I didn’t have enough food in me to actually be sick.

Day Six: Two community welfare officers popped their heads over our shelter early and told us they could get us into a hostel that night, but accused us of not wanting help. Drax drunkenly said they were talking rubbish, but I wanted to see how we might escape all this. Then his mates turned up and they all began drinking. It was not yet 6am.

One of his friends was gorgeous, a man called James Brodie from Scotland. He looked like a tramp, with sores on his face and fingers, yet he spoke five languages, had a degree and once ran a hotel. His Spanish wife had kicked him out and he couldn’t get off the booze.

Drax was driving me nuts so I was more than happy for James to come along with us. I tried to get them both to the police station, where the community officers had told us to report. We were three hours late. I was now dragging these two drunks along with me – and realising why they never got anywhere: they either forget what they are doing, or it’s all too complicated.

After another hour, I had got them to a nearby internet cafe. Drax fell asleep on the keyboard and James was too embarrassed at what had become of him ever to contact his family. ‘I am slowly dying with no hope,’ he said at one point. He begged for money to make a phone call and I was asked to beg as well. But I felt that too degrading. I thought if you crossed that line you’d have no self-worth at all. Anyway, I was surviving without money.

Later that day the participants in the documentary met up with John Bird. In an explosive exchange, he accused me of being an upper-class do-gooder ‘trying to be Florence Nightingale’ and called me the vilest swear word imaginable. I accused him of being rude, patronising and of judging me by my accent, something I had not done to anyone on the streets.

I treated everyone as I found them and tried to understand how they had ended up sleeping rough. Did John think it better I should sit on a street corner getting drunk rather than try to motivate them to change their circumstances with some help?
Eventually, tempers calmed and John apologised.

Back out on the street, James slept with Drax and me in our cardboard shelter. I felt sad when I said goodbye to James. We really got on well.

Days Seven, Eight and Nine: I lived in a hostel – with a bed and a shower room – where young people living rough are given a year to re-organise their lives. I was impressed with the way the young people, abandoned for all manner of reasons, had been given a second chance.

Day Ten: I was driven home still looking like a tramp. Mel had champagne on ice and the children had bought me some Chanel powder. I cried. Of course, it was wonderful
to see them. But I didn’t feel in the mood to celebrate.

Since returning home, it’s hard not to be disturbed by what I saw. I never did find Gumbo to give him my sleeping bag, as I had promised, and that eats at me. I’ve also had cause to reflect on life’s insecurities after Mel was made redundant from his job as an investment banker in the City.

But I feel humbled and privileged to have been part of the programme’s mission to make us all think about the homeless. In a world growing ever more materialistic, these are people who have nothing, except each other.

La cinci zile dupa

2009-05-29T23:00:00.000+03:00

(@ www.yuppy.ro)

La cinci zile dupa, am realizat ca trecuse deja prea mult timp..Lucrurile se mai calmasera si am zis sa ma intorc la ea, simtind ca inca o iubesc. Cand am ajuns acolo, era cu un altul. Prea tarziu..

La cinci zile dupa, am realizat ca nu pot ramane un ignorant si trebuie sa-i dau amicului meu suma pe care mi-o ceruse, fireste, cu cinci zile inainte. Cand am ajuns unde stiam ca locuieste, nu mai era acolo. Fugise in alta parte, pentru ca datora bani unor oameni cu rea credinta. Prea tarziu..

La cinci zile dupa, mi-am dat seama cat de repede moare un om si cineva, cu gesturi relativ simple, ar fi putut schimba totul. Dar nimeni nu a ridicat un deget. Nici macar eu..

La cinci zile dupa, am realizat ca daca invatam cate putin din timp, nu-mi mai era rusine de mine si de rezultatul meu dezastruos. Urma sa merg oriunde cu o eticheta mare, scoasa la vedere, in ochii tuturor.

La cinci zile dupa, mi-am dat seama ca daca imi faceam putin timp si ma duceam si eu acolo, eram in sfarsit toti, dupa atatia ani..Am fost singurul lipsa.

La cinci zile dupa, mi-am spus ca tare am gresit nescotand o hartie de zece lei din buzunar pentru pustiul care canta dumnezeieste la o vioara rablagita, chiar in coltul blocului de vis-a-vis. Am gasit coltul pustiu, fara pic de muzica..

La cinci zile dupa, l-am sunat spunandu-i ca accept propunerea lui. Mi-a zis ca si-a gasit un alt partener, ramane sa mai vorbim, poate, sa vedem, daca, nu se stie. Acum, cei doi conduc o companie care face milioane..

La cinci zile dupa, mi-am dat seama cat de prost am putut sa fiu, atata amar de vreme. Ar fi trebuit sa am o cu totul alta relatie cu tatal meu, pe care il pierdusem, cu cinci zile inainte..

La cinci zile dupa, am aflat cat de bine s-au simtit colegii mei in excursia in care eu am refuzat din motive stupide sa merg. Am ramas intr-o camera alba, dar rece..

La cinci zile dupa, am regretat ca n-am putut sa-i promit ca ma voi schimba, numai pentru ea. Mi-a aruncat drept in fata ca sunt un las, ca ma astept sa mearga mereu bine chiar daca nu mai sunt pe placul ei.

La cinci zile dupa, am realizat ca, ajuns la capat de drum, nu am facut ceea ce trebuia sa fac, la momentul potrivit. Prea tarziu..Uitandu-ma inapoia mea, puteam sa vad altceva..

Fa fiecare lucru la momentul potrivit, exact atunci cand trebuie sa-l faci. O singura viata ai.

Scrisoarea lui Mihai Bendeac (Mondenii) catre... cine vreti voi

2009-05-28T21:00:00.000+03:00

Cugetari personale: Trista dar adevarata aceasta scrisoare, insa eu cred ca are o mare scapare - te face sa crezi ca doar in Romania exista "cocalari"...
Din pacate aceasta SUBspecie umana (oare?!) este prezenta pe tot mapamondul asa zis "civilizat", cu mici diferente, de la caz la caz, dar toate sunt de fapt variatiuni pe aceeasi tema ... Acesta e durerosul adevar ! Si acum va las (si va rog) sa cititi...
Ante-scriptum
Vineri seara am oprit la o benzinarie ca sa alimentez scuterul (folosesc rar in perioada asta "decaportabila" caci cu motoreta e mai simpla viata in oras). Pun eu 3 litri fara plumb si intru sa platesc. In fata mea, o doamna. Achita. Scot si eu banii din buzunar si n-apuc sa-i intind ca in incinta patrunde val-vartej un cocalar la vreo 40 de ani. Tricou Adidas, bermude Adidas, papuci Adidas, sapca Adidas, creier Adidas. "- Cine p... mea si-a lasat motoreta aia la pompa ca a incurcat tot acolo?!" "- Eu. Dar de ce am incurcat?!" (Ma recunoaste, dar dupa 3 secunde de pauza se decide sa nu lase garda). A ...Pai de ce-ai lasat-o acolo?! - Pai unde s-o las? Daca eram cu masina, unde o lasam pana achitam benzina?! Benzinarul intervine si el: "-Cu ce a incurcat domnule?! Plateste si pleaca" "- Pai ce p... mea baaaaa!!! Am ajuns sa stau ca prostu" dupa o motoreta?!" Eu zic : "Pai, cine va pune? Stati ca desteptu"" "- Ma iei la misto?! Ce p... mea!!!" Ies afara. Masina ghertoiului, un BMW X6, era parcat la 3 milimetri de scuter. Zice : "Poate mi-o zgarii". "Nu i-am zgariat-o.
Am plecat si m-am oprit dupa 200 de metri. Am tras pe dreapta si am plans protejat de casca. Da! recunosc! Am plans! Am plans pentru ca mi-am imaginat ce s-ar fi intamplat daca as fi fost un roman obisnuit si nu "vedeta" de la televizor. M-ar fi omorat? Am plans pentru ca astia vor ajunge atat de multi incat ne vor ingropa. Am plans pentru ca pe ala nu-l va intreba nimeni din ce bani si-a luat BMW-ul. Am plans de ciuda ca ne vor strivi visele. Am plans pentru frate-meu care are nesansa de a creste langa ei. Am plans pentru ca am ajuns la decizia de a nu avea copii vreodata caci nu vreau sa traiasca in lumea astora. Caci lumea va fi a lor! Nu va mintiti! Nu va amagiti! Va fi lumea lui Salam si a lui Guta! Lumea camatarilor, smenarilor, manelistilor, cocalarilor, burtosilor, nesimtitilor. Pentru ca nevestele si gagicile astora sunt mereu gravide! Pentru ca fiecare au cate 4-5 copii.
Apoi m-am revoltat! Si m-am gandit ce mult mi-as dori sa am pistol legal, cu permis, si de cate ori se intampla sa dau peste un animal ca asta sa trec pe langa el si sa-l injur in soapta de mama. El va lua foc si ma va lovi. Eu scot pistolul si poc! Direct in cap! Legitima aparare. Cat despre faptul ca astia fac copii, cu regret va spun ca usor-usor devin extremist in cel mai dur sens al termenului...

Dragi cocalari,
Ati castigat. Iata ca samanta voastra mizerabila da rod. Ne acaparati. Ati reusit sa va "educati" progeniturile hidoase in spiritul kitch-ului, mitocaniei, nesimtirii, manelismului infect...
Felicitari! Romania e pe cale sa devina a voastra. Dar atata timp cat inca mai putem si noi respira/vorbi/privi, dati-ne voie sa radem de voi. Dati-ne voie sa va ironizam. Nu va fie teama. Sunteti pe drumul cel bun si in curand veti ajunge indeajuns de puternici incat sa-i luati pe astia ca mine si sa-i dati la lei.
Pana atunci insa...
- Cojile de la semintele scuipate pe asfalt nu dau rod. Nu incoltesc! Va jur! Stiu ca voi nu ati prea mers pe la scoala dar credeti-ma pe cuvant ca am facut biologie in liceu. N-o sa creasca niciodata floare sau bostan din ciment. Asa ca folositi un cornet.
- Daca folositi cornet (putin probabil) va imploram sa rupeti foi din Manele magazin ca Marin Preda si Eminescu n-au nicio vina.
- Tricoul mulat se poarta pe un corp perfect. Stiu ca in lumea voastra perfect inseamna atat mers la sala si inghitit steroizi cu pumnu ca ghiolbanu cat si burta de bere si ceafa plina de slana. Noi insa ne facem datoria...
- Nu ne deranjeaza ca ascultati manele atata timp cat "ascultati" nu se transforma in "ascultam". Orice aparat de redat muzica are un buton pe care scrie volum...
- Stiu ca banii sunt singurul vostru Dumnezeu si daca ai bani esti "de valoare", dar exista niste chestii de noi le platim si ele se numesc impozite la stat. Stiu ca un manelist de-al vostru ii face "printesei lui" inmormantare de 50 de mii de euro fara sa-l intrebe cineva despre provenienta banilor, dar daca reprezentantii vostri conduc finantele, politia si justitia din Romania, puneti-ne si noua o vorba buna... Multumim anticipat.
- Va rugam mult sa nu mai filmati videoclipuri la opera. Noi v-am dat televiziunile, lasati-ne la schimb opera si teatrele!
- "De puta madre" inseamna "pizda matii". Ne bucuram ca majoritatea purtati tricouri cu aceasta sintagma. Inseamna ca mesajul nostru a razbatut pana la voi.
- Ne aratam realmente ingrijorati de aceasta cumplita molima care a cuprins intreaga comunitate cocalareasca si anume foto fobia. Stim ca medicii nu sunt de-ai vostri, ca nah, au facut scoala multa ai dracu tocilari, dar puteti apela cu incredere. Probabil e ingrozitor sa fii nevoit sa porti ochelarii de soare si-n baie...
- Suntem incantati ca ati invatat sa folositi programe gen "Photo shop". Nimic nu e mai frumos decat sa vezi o minune carliontata, in rochie de leopard si 5 kile de aur pe prima pagine din "The sun". Si suntem incantati ca in pozele de Hi5 va inconjurati de stelute, brizbrizuri...
- Faptul ca reusiti sa manevrati cate 3 telefoane mobile in acelasi timp este o calitate demna de homo sapiens. Deci iata ca teoria lui Darwin se sustine...
- pantofii cu botul ridicat semnifica ceva religios? Sau e chestie de potenta?
- Tunningul cu evacuare zgomotoasa si parasolar cu mesaj nu e foarte indicat. Stim ca trebuie si cocalarul sarac sa aiba o ocupatie dar...
- Apreciem faptul ca mergeti toti pe scutere fara casca! Ne dati sperante... Dar va atragem atentia ca atunci cand pe un motor sau pe o motoreta sau pe o bicicleta sau pe un scuter se afla un el si o ea dintre care el are casca si ea nu, se traduce prin : "Mori fa in mortii ma-tii!" Ma rog... Asta nu le deranjeaza pe femeile din Romania intrucat aceasta atitudine reprezinta o normalitate in relatia dintre sexe in tara noastra.
Ar mai fi multe de spus dar daca ai parcurs aceasta "scrisoare" inseamna ca deja ai citit de doua ori mai mult decat toata familia ta in intreaga ei existenta. Nu vreau sa te obosesc. Ne vedem la mall.
Cu drag,
Mihai BENDEAC

How stuff works

2009-05-26T22:52:00.000+03:00

Ai grija de tine

2009-05-22T23:06:00.000+03:00

Sa traim invers

2009-05-10T23:43:00.000+03:00

Pentru copii

2009-04-21T22:25:00.000+03:00

Ce inseamna azi 2 euro? Aproape nimic. Dati un mesaj.

Pentru copiii cu probleme cardiace grave exista o singura solutie: interventia chirurgicala - adeseori urgenta si foarte specializata.
In tara noastra se nasc anual peste 900 de copii cu probleme cardiace grave, iar pentru ei exista prea putine centre in care pot fi operati si tratati.
Este nefiresc, complicat si mult prea costisitor sa trimitem toti copiii bolnavi pentru tratament in strainatate. Uneori e imposibil! Uneori e foarte urgent!
In partea de sud a tarii nu exista nici centru de cardiochirurgie pediatrica.
La spitalul Maria Sklodowska Curie (fost Budimex) exista o aripa de spital nou construita unde urmeaza sa functioneze primul departament de chirurgie cardiaca din Bucuresti dedicat exclusiv copiilor.
Proiectul are sprijinul Ministerului Sanatatii, al conducerii Spitalului si este impins inainte de specialisti care doresc sa vina si sa lucreze in noul departament. Ceea ce poate parea incredibil este ca unii dintre ei se intorc din strainatate ca sa le fie de folos copiilor nostri.

Interesant

2009-04-14T13:24:00.000+03:00

Mi-a placut ideea si punerea in scena.

Banc adevarat

2009-03-31T09:44:00.001+03:00

Cam asa se fac afacerile la noi.

Sfantul Petru da anunt de licitatie pentru executarea unui gard imprejmuitor pentru Gradina Raiului. Primul liciteaza un constructor african care solicita 5.000 Euro Justifica: 3.000 Euro materialele si 2.000 Euro manopera. Al doilea liciteaza un constructor italian care solicita 8.000 Euro si justifica: 3.000 Euro materialele si 5.000 Euro manopera pentru ca el este un constructor foarte cunoscut. Al treilea liciteaza un constructor roman care cere 25.000 Euro. El justifica Sfantului Petru: 10.000 Euro pentru tine, 10.000 Euro pentru mine si 5.000 Euro pentru african sa faca lucrarea!

My world

2009-03-12T19:54:00.000+02:00

in memory of Jim Morrison

This is my world,
O, this word of mine,
Love is the word of the day,
Don’t go away baby
Come to me

Give me a light
To light my cigar,
Love me to death
As the death loves me
And follow me into my world.

Come on give me your flower
And I’ll give you mine,
I’ll give you my black rose
My dead rose of life.

Take my hand,
Join me in my world,
Eternity in a day,
Love in a glass
Just say yes.

O, come to my world baby,
Come on take your chance,
If you won’t survive
I’ll send you back

Just try my world,
O, ain’t it great!
Whisky on the rocks
And bloody Mary,
Drugs as you wish,
Just clap your hands.

This is my world,
O, this world of mine. . .

Politicianul roman

2009-03-06T18:52:00.000+02:00

Parazitii feat. Mircea Badea

Nu ascult eu hip-hop si nici politica nu ma intereseaza, dar asta e prea tare

Unde ti-ar place sa cinam in seara asta?

2009-03-04T10:10:00.000+02:00

Sub apa?

Sau in aer?

Sa stai in fan

2009-03-03T16:44:00.000+02:00

Mircea Vintila
(versuri Ana Blandiana)

Un moment frumos descris intr-o melodie si mai frumoasa.

Boulevard of broken dreams

2009-02-27T23:44:00.000+02:00

Diana Krall

Din cele trei melodii diferite cu acelasi nume asta imi place cel mai mult.

Someday I'll Be Saturday Night

2009-02-19T14:21:00.001+02:00

Mi-am adus aminte ieri de melodia asta de la Bon Jovi de care uitasem de cativa ani. Nu e chiar varianta originala dar e frumoasa.

E pentru tine, Sabina.

Validation

2009-02-04T22:50:00.001+02:00

Bodhi

2009-02-01T22:55:00.000+02:00

Am revazut azi (oare a cata oara) filmul meu preferat. Point break. Nu e un film exceptional dar e un film care ma impulsioneaza prin conceptia despre viata a lui Bodhi. Vrea si reuseste sa fie liber, sa isi urmeze pasiunea pentru surf, pentru adrenalina. Lasand la o parte faptul ca spargea banci (ceea ce nu e tocmai legal), omul asta isi traia viata. Cati dintre noi o facem? In scoala suntem invatati ca trebuie sa stam in banca noastra si sa tacem din gura si asta ne ingradeste spiritul si atunci cand crestem ne face sa intram intr-o rutina si mediocritate din care iesim cu greu. Munca, acasa, somn, munca, prieteni, acasa, somn, samd. Cati dintre noi isi urmeaza cu adevarat visele? Cati activeaza in domeniul in care isi doresc si cati in domeniul in care au gasit o slujba?
Bodhi este un exemplu de cum sa faci fiecare minut sa conteze, sa nu il lasi sa treaca pe langa tine. De ce? Pentru ca la 60 de ani o sa privim in urma si o sa ne para rau ca am ratat atatea sanse de a face ceva. Se spune ca inaintea mortii ne revedem viata ca un film derulandu-se inaintea ochilor. Cui ii place sa vada un film plicticos?

"It's not tragic to die doing what you love" Bodhi

Leapsa

2009-01-31T14:04:00.000+02:00

Am primit-o de la Sabina si o dau mai departe... citeste cineva asta?

Sibiul noaptea
(august 2008)

Citat moralizator

2009-01-27T20:19:00.001+02:00

Nu criticul conteaza, nu omul care arata cu degetul cand cineva se impiedica; nu cel care iti spune, dupa ce ai realizat ceva: "Eu as fi putut s-o fac mai bine decat tine". Meritele apartin celui din arena, a carui fata este acoperita de praf si transpiratie si sange, care se lupta neclintit, care se consuma pentru o cauza dreapta, care, in cel mai bun caz, cunoaste triumful victoriei marete sau, in cel mai rau caz, daca esueaza, cel putin esueaza incercand lucruri marete, astfel incat locul sau nu va fi niciodata printre sufletele timide si reci care nu au cunoscut niciodata nici infrangerea nici victoria"

Theodore Roosevelt